Peste 85% dintre cadrele didactice participante la consultarea națională lansată de Federația Sindicală Libera pentru Învățământ (FSLI) consideră că impactul legii 141 asupra sistemului de educație este deosebit de puternic. Rezultatele, care reflectă o opinie majoritară a personalului din învățământul preuniversitar, ridică serioase semne de întrebare asupra stării actuale a sistemului de educație și a măsurilor legislative care apasă asupra acestuia.
Un val de nemulțumire cabrară în rândul profesorilor
În cercetarea realizată, peste 35.000 de cadre didactice și personal auxiliar au fost chestionați, majoritatea fiind membrii ai FSLI. Unii dintre respondenți s-au declarat, totodată, membri ai FSE, reflectând fragmentarea sindicală din învățământ și diversitatea opiniilor din interiorul profesiei. La nivelul exprimării opiniei despre introducerea și efectele legii 141, rezultatele sunt clare: un procent uriaș de 86-87% consideră că măsurile implementate afectează profund activitatea didactică și condițiile de muncă.
Această situație concretizează un curent de opinie despre un sistem educațional aliat, cel puțin în momentul de față, cu provocări majore date de schimbările legislative și politice din ultimii ani. Profesori, asistente și personal auxiliar resimt din plin efectele Legii 141, o lege criticată de către creditorii din educație pentru modul în care a fost aplicată și pentru consecințele pe termen lung asupra procesului de predare.
Contextul legislativ și reacțiile din învățământ
Legea 141/2020, adoptată în contextul crizei sanitare și al măsurilor de restructurare a sistemului de învățământ, are ca obiect principal restructurarea salariilor și regulile privind ocuparea funcțiilor didactice. Cu toate că scopul legii a fost, oficial, crearea unui sistem mai competitiv și transparent, în practică, ea a generat nemulțumiri acutizate de jungla birocratică, de reducerea salariilor și de modificările semnificative în condițiile de muncă ale cadrelor didactice.
Reacțiile din piața muncii din învățământ indică o criză de încredere în măsurile legislative și administative, sentiment exacerbant de mișcările protestatare și de apelurile constante pentru reevaluări și amânări ale implementării anumitor norme. În acest context, consultarea națională lansată de FSLI reprezintă o expresie clară a nemulțumirilor majore ale celor direct implicați în procesul educațional.
Ce urmează în peisajul educației din România?
Rezultatele acestor consultări deschid, în mod clar, discuții despre viabilitatea actualei legislații și despre necesitatea unor măsuri compensatorii pentru cadrele didactice. Organizațiile sindicale solicită, de multă vreme, reevaluarea legii, pentru a alinia condițiile de muncă la realitățile din teren și pentru a preveni scăderea calificării și motivației personalului didactic.
De asemenea, presiunea socială și politică pentru reformarea sistemului de educație în direcția unor politici mai echitabile și sustenabile nu încetează. Între timp, cadrele didactice continuă să fie pe teren, în fața unor provocări de multe ori suplimentare, în încercarea de a menține calitatea actului educațional în condițiile unor schimbări legislative frecvente și uneori percepute ca profund forțate sau nedrepte.
În universul în continuă schimbare al învățământului românesc, răspunsul la aceste nemulțumiri poate veni, cel mai probabil, peste ani, odată cu reevaluarea legilor și a politicilor educaționale. Pentru moment, însă, blocajele și frământările cadrelor didactice continuă să influențeze în mod direct calitatea procesului de învățământ și încrederea în sistem.
