Mobilizarea în Ucraina a intrat în centrul atenției după uciderea unui recrutor militar în Lviv, eveniment care a alimentat discuțiile despre lipsa de leadership guvernamental în gestionarea crizei de soldaţi. Iuri Bondarenpko, de 37 de ani, a fost înjunghiat mortal în timpul unui control de rutină, iar incidentul a ridicat semne de întrebare privind protecţia soldaţilor și eficienţa procesului de mobilizare în Ucraina.
Uciderea recrutorului și reacțiile oficiale
Olha Reşetilova, comisarul pentru protecţia drepturilor soldaţilor, a descris evenimentul ca „incredibil de ruşinant”, subliniind că statul nu reușește să protejeze cei care au sarcina grea a mobilizării. Reşetilova a accentuat că responsabilitatea mobilizării ar trebui să revină autorităţilor executive, locale și poliţiei, nu personalului militar. Această observație a condus la o critică largă a procesului de mobilizare în Ucraina.
Un proces controversat de recrutare militară
În primele zece luni ale anului, Ombudsmanul Dmitro Lubineţ a înregistrat aproximativ 5 000 de plângeri legate de recrutare militară.
- Potenţialii soldaţi sunt reţinuţi uneori cu forţa în centre de recrutare.
- Accesul la familii și avocaţi este limitat, iar unele cereri de scutire sunt gestionate lent.
Aceste practici alimentază criza de soldaţi și ridică întrebări despre echilibrul dintre cantitate și calitate în recrutare militară.
Lipsa de leadership guvernamental
Analiştii susţin că, deși iniţial zeci de mii de voluntari s-au alăturat armatei, statul a fost nevoit să intensifice mobilizarea. Guvernul a amânat repetat adoptarea măsurilor legale pentru actualizarea informaţiilor de contact ale cetăţenilor şi pentru obligarea prezentării la datorie. Această întârziere a pus presiune suplimentară pe recrutorii militari, care încearcă să găsească suficienţi soldaţi pentru apărare.
Oleksi Melnik, analist la Centrul Razumkov, a cerut un rol activ al preşedintelui Volodimir Zelenski în promovarea înrolării.
Soluţii propuse și ajustări în mobilizare
Autorităţile au introdus camere video pe corpul patrulelor de recrutare și au digitalizat procedurile de scutire pentru a reduce contactul direct cu civilii. În plus, guvernul a aprobat recent un concediu de un an pentru soldaţii care servesc cel puțin doi ani consecutivi.
Maksim Jorin, comandant adjunct al celui de‑al Treilea Corp, a subliniat necesitatea concentrării pe pregătirea și inovaţiile tehnologice pentru a conserva vieţile soldaţilor. De asemenea, programatorul Viktor, mobilizat de şase luni, a cerut majorarea salariilor militare și permisii mai lungi, menționând că mulţi soldaţi câştigă sub media naţională și trebuie să îşi achiziționeze echipamente din propriile fonduri.
Provocările actuale ale mobilizării în Ucraina
- Aproximativ 1,5 million de bărbaţi nu şi-au actualizat informaţiile la centrele de recrutare, în ciuda obligaţiilor legale.
- Bugetul pentru 2026 nu prevede creşteri salariale, iar deficitul de arme rămâne o problemă accentuată de ajutorul extern limitat.
Aceste dificultăţi nu trebuie însă folosite ca argument pentru concesii teritoriale, conform analistului Oleksi Melnik.
Concluzie
Incidentul din Lviv a evidenţiat slăbiciunile mobilizării în Ucraina și a intensificat cererea de reforme în recrutare militară. Pentru a depăşi criza de soldaţi, autorităţile trebuie să consolideze leadershipul, să îmbunătăţească protecţia recrutorilor și să asigure condiţii de servicii atractive. Monitorizarea evoluţiilor din procesul de mobilizare rămâne esenţială pentru înţelegerea răspunsului strategic al Ucrainei în conflict.
