Dezbatere extrem de sensibilă la PE: starea justiției din România, în spatele ușilor închise
Joi dimineață, între orele 9:00 și 11:00, Parlamentul European găzduiește o dezbatere cu ușile închise despre situația justiției din România. Inițiativa semnalează preocupările europene cu privire la evoluția statului de drept în țara noastră, însă alegerile pentru dezbateri discrete ridică întrebări privind transparența și obiectivitatea discuțiilor. În condițiile în care aceste întâlniri sunt, în mod obișnuit, dedicate dialogului cu reprezentanți ai societății civile, experți independenți sau factorilor politici care pot oferi o evaluare echilibrată, această sesiune pare să fie mai restrânsă ca abordare, cu invitați aparent limitați.
Contextul episodului nu este întâmplător. De mai bine de doi ani, justiția română se află în centrul atenției atât la nivel intern, cât și european, în contextul multiplelor reforme și contestări ale independenței justiției, dar și al unor tensiuni privind lupta anticorupție. Bruxelles-ul a exprimat frecvent îngrijorări legate de bypassarea standardelor statului de drept, iar Comisia Europeană a difuzat rapoarte critice, care pun sub semnul întrebării capacitatea instanțelor române de a funcționa fără influențe politice.
Deputații europeni, inclusiv reprezentanți ai Partidului Popular, Socialiștilor sau ALDE, continuă să avertizeze asupra riscurilor unei regresii democratice în România. În același timp, autoritățile de la București susțin că reformele inițiate reprezintă o reîmprospătare a mecanismelor judiciare și un pas spre consolidarea statului de drept. La sfârșitul anului trecut, aceste controverse au culminat cu renegocieri și amendamente la legislația penală, precum și cu critici din partea unor organisme internaționale.
Dincolo de argumentele și contraargumentele din mediul politic, această dezbatere la Bruxelles pare să fie un test de transparență și de intenție reală pentru cei care o organizează. Anunțată ca o discuție în afara publicului, cu participanți restrânși, întâlnirea riscă să fie percepută drept un forum restrâns, în care se dau decizii și se formulează poziții în afara ochiului public.
Această abordare are, însă, și o componentă de risc, într-un context în care, în ultimele luni, opinia publică românească și cea europeană au fost tot mai intrigate de modul în care au fost gestionate, în special în privința justiției, anumite măsuri legislative și declarații ale oficialilor. Criticii susțin că astfel de întâlniri confidențiale pot alimenta suspiciunile privind o posibilă influență a unor grupuri de interese, sau chiar a unor politicieni care încearcă să mascheze anumite decizii sub pretextul dialogului discret.
Experții independenți, ONG-urile pentru drepturile omului și jurnaliștii cu focus pe justiție atrag atenția asupra necesității ca orice discuție despre reformele în justiție să fie transparentă și să implice toate părțile interesate. “Dezbaterile despre statul de drept trebuie să fie deschise și accesibile, nu în spatele ușilor închise”, afirmă un reprezentant al asociației Transparency International România, care consideră că soluția cea mai echitabilă este o discuție publică, pentru a evita implicarea unor interese ascunse.
Este de așteptat ca după această sesiune să continue și alte dialoguri de la nivel european, însă opinia publică din țara noastră rămâne divizată în privința direcției în care merge reforma justiției. În timp ce autoritățile insistă că modificările legislative aduc îmbunătățiri, opoziția și organizațiile neguvernamentale avertizează despre pericolul unei regresii democratice.
Pentru moment, orice declarație oficială rămâne în așteptarea rezultatului acestei dezbateri, iar urmăritorii evenimentului se întreabă dacă, la final, Bucureștiul va primi un semnal clar privind linia pe care trebuie să o urmeze în domeniul justiției sau dacă, dimpotrivă, discuțiile vor fi uitate într-un cadru restrâns, cu consecințe ce ar putea afecta viitorul statului de drept în România.
