Vara vine mai devreme și stă mai mult, arată ultimele cercetări
România se confruntă cu schimbări climatice accelerate. Un studiu recent, publicat în „Environmental Research Letters”, arată că vara nu mai respectă calendarul, începând mai devreme, durând mai mult și acumulând mai multă căldură. Această modificare are efecte adânci, influențând agricultura, resursele de apă, sistemele energetice și, nu în ultimul rând, sănătatea umană.
Cum se schimbă anotimpurile
Cercetătorii au analizat datele de temperatură din perioada 1961-2023, examinând zonele uscate, oceanele și zonele de coastă din ambele emisfere, inclusiv 10 orașe importante. Rezultatele arată o prelungire semnificativă a duratei verii. Între 1990 și 2023, durata medie a verii a crescut cu aproximativ șase zile pe deceniu, o creștere mai rapidă decât cea observată anterior.
Unul dintre autorii principali ai studiului, Ted Scott, subliniază: „Pentru multe orașe, datele sunt și mai surprinzătoare”. De pildă, în Sydney, vara durează acum în jur de 130 de zile, comparativ cu 80 de zile în 1990, însemnând o creștere de 15 zile pe deceniu. Și la Toronto, verile se prelungesc cu opt zile pe deceniu. Aceste modificări ale duratei verii au implicații directe asupra vieții de zi cu zi.
Impactul asupra mediului și societății
Schimbările climatice afectează întreaga planetă, dar România resimte din plin aceste transformări. Fenomenul are consecințe serioase: florile ar putea înflori înainte ca polenizatorii să fie activi, culturile trebuie semănate mai devreme, iar topirea rapidă a zăpezii primăvara crește riscul de inundații. Zonele cu climă blândă devin tot mai toride. Scott afirmă: „Momentul și rapiditatea cu care sosește vara influențează viața vegetală, animală și societatea umană”.
Pentru a face față acestei realități, cercetătorii propun o abordare diferită a definirii anotimpurilor. Ei sugerează renunțarea la definirea acestora pe baza calendarului și trecerea la o metodă care se bazează pe depășirea mediei istorice de temperatură pentru fiecare localitate, calculată pe baza datelor climatice din perioada 1961-1990. Totodată, a fost propusă o nouă metodă de măsurare a căldurii acumulate, care combină temperatura cu durata perioadei calde.
Ce urmează
Conform studiului, căldura estivală acumulată în emisfera nordică a crescut de trei ori mai repede în perioada 1990-2023 comparativ cu intervalul 1961–1990. Aceste constatări subliniază urgența acțiunii climatice la nivel global.
