Consiliul Superior al Magistraturii aduce precizări controversate asupra aplicabilității Legii avertizorilor de integritate în sistemul judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a făcut recent o afirmație care riscă să stârnească semne de întrebare și controverse în rândul magistraților și al organizațiilor pentru drepturile omului. În răspunsul oficial transmis către Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (APADOR-CH), CSM a precizat că Legea avertizorilor de integritate, adoptată în 2022, nu se aplică judecătorilor. Această poziție oficială a fost exprimată în contextul solicitărilor de clarificare privind aplicabilitatea legei în sistemul judiciar, considerat de mulți ca fiind un pas înapoi în demersurile de protejare a integrității și transparenței în domeniu.
Legea avertizorilor de integritate și intențiile sale
Legea 361/2022 pentru protecția avertizorilor de integritate a fost adoptată cu scopul de a crea un cadru legal clar pentru persoanele care vor să raporteze acte de corupție sau alte infracțiuni în instituții publice. Ea aduce, în mod teoretic, garanții de protecție pentru cetățenii dispuși să aibă curajul de a semnala nereguli, evitând riscul de represalii și segregare profesională. În anii anteriori, multe ONG-uri și organizații pentru drepturile omului au cerut ca această lege să fie aplicată și în sistemul judiciar, perceput adesea ca fiind cel mai “rezistent” la transparență și accountability.
Totuși, poziția CSM, exprimată în răspunsul oficial, pare să contrazică aceste solicitări. În comunicat, instituția afirmă că judecătorii nu sunt acoperiți de această lege, ignorând, astfel, intenția legiuitorului de a proteja orice persoană care semnalează acte de corupție în orice sector public. Constituția și legile din domeniu prevăd, teoretic, protecția tuturor celor care dezvăluie informații despre activități ilicite în sistemul justiției.
Impactul și controversele generate de poziția CSM
Poziția CSM a generat valuri de critici din partea societății civile și a avocaților specializați în dreptul constituțional și penal. APADOR-CH a declarat că răspunsul primit este „problematic” și că „legea trebuie modificată în așa fel încât și judecătorii să fie protejați”. Organizația consideră că ignorarea vulnerabilităților magistraților care ar putea să semnaleze nereguli în interiorul sistemului judiciar subminează încrederea publicului în independența Justiției.
Unii specialiști susțin că această interpretare a CSM poate avea efecte negative asupra eforturilor de reformă și de consolidare a transparenței în justiție. Judecătorii și procurorii trebuie să fie parte din efortul național de combatere a corupției, iar protecția avertizorilor reprezintă un instrument esențial pentru a descoperi și sancționa abaterile.
Pe de altă parte, există și interpretări mai rezervate, conform cărora autoritățile judecătorești trebuie să asigure o delimitare clară între rolul judecătorilor și cel al funcționarilor publici din alte domenii, pentru a proteja independența justiției. În acest sens, CSM și-ar justifica poziția, deși ea rămâne contestată de către organizațiile civice, care consideră că simplul fapt al avizului negativ al CSM asupra aplicabilității legii în sistemul judiciar ridică semne de întrebare legate de voința reală de reformare a sistemului.
Perspective și provocări viitoare
De la apariția în dezbaterea publică, poziția CSM a fost criticată intens în contextul în care scoate în evidență o posibilă spălare a răspunderii magistraților în fața eventualelor nereguli. În timp ce autoritățile susțin că sistemul judiciar trebuie să aibă reguli și mecanisme speciale, alte voci din mediul academic și civic cer aplicarea uniformă a legii, pentru a evita orice situație de vulnerabilitate sau lipsă de transparență.
Ce următoarele luni vor arăta dacă poziția CSM se va modifica sau dacă va fi adoptată o interpretare diferită în sensul extinderii protecției acordate avertizorilor în sistemul judiciar. În orice caz, subiectul continuă să fie unul de maximă actualitate, fiind considerat un barometru al angajamentului reformist și al respectului pentru statul de drept în România.
