O lună după implementarea interdicției relative la utilizarea rețelelor sociale pentru adolescenți în Australia, efectele acestei măsuri devin tot mai vizibile în rândul tinerilor, iar consecințele asupra sănătății mentale și a rutinei zilnice a acestora sunt tot mai evidente. Pe fondul începerii unui experiment social fără precedent, tinerii precum Amy, o elevă de 14 ani, încearcă să își regăsească echilibrul într-un mediu digital restricționat.
Un experiment social cu rezultate imprevizibile
Pentru că nu a mai avut acces la rețelele sociale precum TikTok, Instagram sau Snapchat, Amy mărturisește că a resimțit cu adevărat impactul acestei restricții. “Mă simt deconectată,” mărturisește adolescenta, adăugând că, pentru prima dată după mult timp, rutina ei zilnică s-a schimbat radical. În zilele după anunțul oficial, Amy a petrecut mai mult timp în aer liber, citind sau discutând cu familia, simptome ce pot fi interpretate ca semne ale încercării de a compensa lipsa interacțiunilor digitale.
De la începutul anului, autoritățile australiene au introdus o serie de măsuri menite să limiteze timpul petrecut de adolescenți pe platformele sociale, motivând această intervenție drept un pas necesar pentru protejarea sănătății mentale și prevenirea dependenței. Însă, efectele au fost mai complexe decât s-a anticipat, iar psihologii atrag atenția asupra faptului că astfel de restricții pot aduce și efecte adverse neașteptate.
Dependența învinsă… dar la ce preț?
Amy povestește că, în primele zile, a experimentat o serie de sentimente de frustrare și anxietate, simptome frecvent întâlnite în cazul reorientării către activități fără implicarea activă în mediul digital. “De când nu mai pot folosi telefonul, mă simt mai liberă,” adaugă ea, dar recunoaște că lipsa contactului constant cu prietenii și influența rețelelor sociale au avut și efecte negative. Mulți adolescenți din același grup de vârsta au raportat dificultăți în a-și menține motivația sau în a-și controla impulsiunile, fenomene pe care experții le leagă de dependența de internet.
Specialiștii în sănătate mintală susțin că această migrare pasivă spre alte activități poate avea atât beneficii, cât și riscuri. Pe de o parte, există o reducere a comportamentelor compulsive și a anxietății generate de comparațiile sociale și cyberbullying-ul de pe platformele online. Pe de altă parte, însă, dependența de tehnologii nu poate fi eradicate complet și poate duce, în anumite cazuri, la creșterea sentimentelor de izolare sau la dificultăți în reconectarea cu mediul digital după încheierea restricțiilor.
Cum afectează această măsură evoluția socială a tinerilor?
Unii experți susțin că, deși restricțiile pot fi utile pentru combaterea dependenței, implementarea lor trebuie să fie ancorată într-un dialog necesar cu tinerii și părinții. Pentru Amy, schimbările sunt încă în faza de adaptare, iar părinții ei urmăresc cu atenție reacțiile și comportamentul fetei. La rândul lor, autoritățile australiene afirmă că măsurile au fost gândite ca parte a unui program mai amplu de creștere a conștientizării pericolelor digitale și de promovare a unui stil de viață echilibrat.
Pe această temă, prognosticul rămâne incert. În timp ce unele cercetări sugerează că restricțiile pot contribui la reducerea riscurilor de anxietate, fiecare adolescent reacționează diferit, iar efectele pe termen lung sunt greu de prevăzut. Într-o lume în care tehnologia devine tot mai integrată în viața de zi cu zi, măsurile luate de autorități pot fi doar o etapă într-un proces mai amplu de regândire a modului în care tinerii interacționează cu mediul digital.
