Premierul Ilie Bolojan a anunțat vineri decizia României privind acordul comercial UE-Mercosur, subliniind că aceasta a fost rezultatul unui proces de consultare între Guvern și Președinție, bazat pe informațiile disponibile. La o conferință de presă desfășurată la Palatul Victoria, oficialul a explicat că, deși țara noastră a avut anumite rezerve legate de acord, decizia a fost luată în urma unei analize ample, cu implicarea tuturor factorilor relevanți.
Decizia comună între Guvern și Președinție
„În ceea ce privește Mercosur, a fost o decizie care a fost luată de comun acord între Guvern și Președinție, pe baza datelor pe care le-am avut la dispoziție,” a declarat Bolojan, menționând că procesul decizional a fost unul transparent și consultativ. Acest anunț vine într-un moment în care negocierile pentru acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american au fost intens dezbătute atât în Parlament, cât și în mediul de afaceri românesc.
Guvernul român, de-a lungul ultimilor ani, a manifestat anumite rezerve față de acordul Mercosur, în principal din cauza temerilor legate de impactul asupra agriculturii și industriei locale. Membrii Guvernului au exprimat în trecut preocupări privind posibilitatea ca importurile din Brazilia, Argentina, Uruguay sau Paraguay să concureze în condiții dezavantajase pe produsele locale, amenințând astfel competitivitatea firmelor domestice.
Contextul negocierilor UE-Mercosur și poziția României
Negocierile între Uniunea Europeană și țările din Mercosur au durat aproape două decenii, în încercarea de a crea un acord economic care să stimuleze comerțul și investițiile între cele două piețe. Cu toate acestea, până acum, discuțiile au fost marcate de controverse, în special în privința standardelor de mediu, drepturilor omului și protecției pentru anumite industrii.
Pentru România, acordul prezintă o dilemă delicată: pe de o parte, deschiderea economică ar putea aduce noi oportunități pentru companii și exporturi, însă, pe de altă parte, există temeri privind compromiterea agriculturii tradiționale, precum și riscul de a fi inundate de produse din exces de competitivitate. În acest context, decizia Guvernului și a Președinției a fost de a accepta, pe bază de consens, această înțelegere, în ciuda unor opoziții sporadice din partea unor partide și organizații sindicale.
Implicațiile pentru economia românească și poziția politică
Ilie Bolojan a subliniat că decizia nu a fost luată „cu ușurință”, însă a fost rezultatul unei evaluări aprofundate, în condițiile în care până acum nu au fost găsite soluții alternative care să protejeze interesele naționale. În același timp, oficialul a promis că Guvernul va rămâne vigilent în monitorizarea impactului acordului și va asigura măsuri pentru sprijinirea sectorului agricol și industrial afectat.
Consultările din interiorul coaliției de guvernare și dialogul cu partenerii europeni vor continua, astfel încât România să beneficieze cât mai mult de pe urma acestui acord, fără a compromite însă interesele naționale. În același timp, decizia implică și un risc politic, având în vedere dezbaterile publice și pozițiile divergente exprimate în ultimele luni.
În final, anunțul oficial privind acceptarea acordului UE-Mercosur pare să fie o mutare strategică, menită să mențină ritmul negocierilor europene și să asigure o poziție fermă în cadrul Uniunii, iar rezultatele concrete se vor vedea în următoarele luni, odată ce vor fi concretizate și implementate toate etapele de verificare și adaptare la contextul economic actual. România pare să fi ales să joace cartea colaborării și a unui consens național, chiar dacă unele sumare temeri rămân în vârful discursului public.
