Comisia Europeană a intervenit dur în controversa ce vizează reglementarea pieței de telecomunicații din România, suspendând temporar proiectul autorității naționale de reglementare, ANCOM. Decizia vine ca urmare a unei investigații aprofundate, în contextul în care autoritatea română propusese să trateze Digi România ca pe un jucător cu putere semnificativă pe piața serviciilor de internet fix, urmând să impună accesul altor operatori la rețeaua sa, mai ales în zonele rurale, unde Digi devine, în multe localități, singurul furnizor de astfel de servicii.
Proiectul ANCOM și motivele suspendării din partea UE
Proiectul vizat, notificat oficial în ianuarie 2025, urma să reintroducă o reglementare ex ante pe o piață din 2015 considerată liberalizată. În esență, ANCOM intenționa să declare Digi România ca fiind un operator cu poziție cu potențial semnificativ pe piața de internet fix, pe baza cotei de aproximativ 70% deținută și a faptului că în multe localități, în special în zonele rurale, Digi este practic singurul furnizor de rețea.
Autoritatea română dorea să impună reguli stricte privind accesul la infrastructură, transparența prețurilor și alte obligații pentru a asigura concurența în circa 6.500 de localități din țară. Însă, reprezentanții Comisiei Europene au manifestat “îndoieli serioase” cu privire la justificarea acestei măsuri și la compatibilitatea sa cu legislația UE. “ANCOM nu a prezentat suficiente dovezi despre existența unor bariere ridicate la intrarea pe piață, care ar justifica astfel de măsuri corrective”, au precizat oficialii europeni.
Momentan, Comisia a ales să suspende implementarea proiectului și să inițieze o investigație amănunțită ce durează cel puțin două luni. În această perioadă, autoritatea română nu poate proceda la decizia propusă, iar rezultatul poate fi atât o resemnare, cât și un veto dur dacă ancheta va indica nereguli majore.
Impactul pe termen lung și controversele din jurul reglementării
Disputa nu vizează numai chestiuni tehnice, ci apasă și asupra echilibrului delicat între concurență și investiții. ANCOM susține că, în zonele în care Digi deține monopolul rețelei, există riscul unor comportamente abuzive, precum creșteri de prețuri sau blocaje în accesarea infrastructurii pentru ceilalți operatori. În plus, oficialii români au invocat dialoguri tergiversate și dificultăți în negocieri cu rivali, intenționând astfel să justifice introducerea unor reguli preventive.
Pe de altă parte, reprezentanții Comisiei Europene aduc în discuție succesul României în conectivitatea de internet fix, menționând că țara se află într-un “leadership” european în această zonă, cu acoperire amplă și prețuri accesibile. Aceștia avertizează că o reglementare prost calibrată riscă să reducă stimulentele pentru investiții, sabotând progresul și în alte țări membre ale Uniunii.
De asemenea, Bruxellesul sugerează că unele suspiciuni privind posibile comportamente abuzive mai degrabă țin de aspecte de drept al concurenței decât de necesitatea intervențiilor preventive în piață. În acest sens, dezbaterea capătă nu doar o componentă tehnico-legală, ci și una strategică: trebuie aleși cu grijă instrumentele de gestionare a pieței, fie ele reguli preventive, fie intervenții punctuale declanșate de cazuri concrete.
Privind în viitor, rămâne de văzut dacă autoritatea română va reuși să răspundă criticilor europene și dacă proiectul despre care se vorbește va fi adus din nou în discuție în forma sa inițială sau ajustată. În contextul unei piețe dinamice, în care concurența și investițiile merg mână în mână, orice decizie trebuie luată cu cea mai mare atenție pentru a nu pierde încrederea investitorilor sau avantajele competitive obținute până acum. Primele semne arată că, în lipsa unei clarificări, discuția despre reglementarea pieței de comunicații din România va continua să fie un punct sensibil pe agenda europeană.
