Republica Moldova a aprobat oficial bugetul de stat pentru anul 2026, un document care, în ciuda creșterilor prevăzute și a angajamentelor de investiții majore, se confruntă cu un deficit semnificativ de aproape 21 de miliarde de lei, aducând în prim-plan provocările economice și fiscale ale țării. În ședința din această luni, aleșii poporului moldovean au adoptat proiectul de lege în a doua lectură, poziționând bugetul ca fiind atât un instrument pentru dezvoltare, cât și un semnal al vulnerabilităților financiare ale statului.
O economie în lighean de echilibru fragil
Planul bugetar pentru 2026 prevede un ansamblu de măsuri menite să stimuleze veniturile și să crească nivelul salariilor în sectorul public, dar și să intensifice investițiile în infrastructură și alte domenii strategice. Potrivit documentului votat, veniturile bugetului de stat vor înregistra o creștere semnificativă, însă cifrele exacte și planurile concrete rămân în continuare sub semnul întrebării, dat fiind contextul economic precar al țării. În același timp, deficitul de 20,9 miliarde de lei indică o urgentă necesitate de echilibrare și de gestionare eficientă a resurselor, acestea fiind aspecte critice pentru stabilitatea macroeconomică.
Valoarea deficitului este cu atât mai alarmantă cu cât bugetul pentru 2026 vine într-o perioadă în care Moldova încă face față consecințelor crizei economice generate de pandemia de COVID-19, precum și impactului războiului din Ucraina asupra stabilității regionale. În acest context, autoritățile încearcă să echilibreze nevoia de dezvoltare cu constrângerile fiscale, întărind ideea că viitorul economic al Moldovei depinde de o gestionare prudentă a resurselor și de atragerea investițiilor străine.
Impactul politic și social asupra populației
Decizia de a aproba bugetul pentru 2026 în condițiile în care deficitul rămâne ridicat a fost disputată în cadrul ședinței și a suscitat discuții aprinse în rândul opoziției. Analiștii consideră că aceste măsuri pot fi interpretate atât ca un pas spre modernizare și creștere economică, cât și ca recunoaștere a vulnerabilităților bugetare cronice ale țării. “Este un buget care se află sub semnul echilibrului fragil, în condițiile în care creșterile veniturilor și investițiile apar ca soluții, dar fără o strategie clară de gestionare a deficitului”, subliniază economistul local, Victor Popa.
Pe plan social, măsurile propuse, inclusiv majorările salariale și investițiile în infrastructură, sunt văzute de guvern ca fiind un pas înainte pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, dar acestea trebuie corelate cu reforme structurale pentru a nu amplifica problemele financiare pe termen lung. Până acum, însă, populația rămâne ponderată și caută răspunsuri la întrebări legate de sustenabilitatea acestor măsuri și de eventualele consecințe asupra echilibrului social.
Evenimentele următoare și așteptările
Luat în ansamblu, bugetul pentru 2026 anunță un an de accentuare a eforturilor de revitalizare economică, dar și de adaptare la provocările interne și externe. Guvernul de la Chișinău urmează să implementeze strategia aprobată, dar rămâne de văzut cât de eficienți vor fi pașii urmat și dacă țara va putea gestiona cu succes diferența între obiectivele de creștere și realitatea fiscală.
Perspectiva pe termen mediu și lung depinde de capacitatea autorităților de a atrage fonduri europene, de a reforme sistemul fiscal și de a stimula mediul privat. Cu toate că provocările sunt imense, totodată există și speranța că, printr-un management responsabil și cooperare internațională, Moldova va reuși să își echilibreze balanța și să pornească pe un drum mai stabil și mai prosper în anii care urmează.
