O majoritate covârșitoare a românilor intenționează să participe la slujba de Înviere anul acesta, arată un nou sondaj. Trei din patru români plănuiesc să fie prezenți la ceremonia religioasă, în timp ce un procent similar își vor petrece sărbătorile Pascale acasă.
Preferințe pentru Sărbătorile Pascale
Conform datelor colectate, doar o mică parte din populație are de gând să plece în vacanță. Aproximativ 2.5% dintre români au declarat că vor călători în țară, iar 1.8% intenționează să meargă în străinătate. Restul populației merge la slujba de Înviere sau își petrece timpul acasă cu familia.
Studiul a scos la iveală și modul în care românii percep Paștele. O majoritate consideră sărbătoarea ca fiind un eveniment religios. Mai exact, 73.4% dintre respondenți au declarat că Paștele este, în primul rând, o sărbătoare religioasă. Această percepție este mai pronunțată în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor cu vârsta de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
Pe de altă parte, o parte din respondenți consideră Paștele o sărbătoare de familie sau o tradiție culturală. Persoanele care au votat PNL, cei cu vârste între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public sunt mai predispuși să perceapă Paștele ca pe o ocazie de reuniune familială.
Participarea la Slujba de Înviere: Tendințe și Diferențe
Comparând cu anul precedent, se observă o ușoară creștere a intenției de a participa la slujba de Înviere. În 2025, 65.9% dintre respondenți au fost prezenți la slujbă. Pentru anul acesta, 75.6% dintre români au declarat că vor merge la slujba de Înviere.
Votanții AUR, persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram sunt cei mai dornici să participe la slujba religioasă. În schimb, votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici sunt mai puțin tentați să participe la slujbă.
Sondajul a fost realizat prin metoda CATI, adică interviuri telefonice, în perioada 1-7 aprilie 2026. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
