Topul orașelor din România cu cele mai multe mașini electrice raportate la populație dezvăluie o hartă a celei mai dezvoltate infrastructuri și a interesului crescut pentru mobilitatea sustenabilă. În centrul acestui fenomen se află Capitala, unde un automobil electric se află la circa 75 de locuitori, ceea ce plasează Bucureștiul în fruntea orașelor românești în ceea ce privește adoptarea vehiculelor ecologice.
Bucureștiul nu mai poate fi privit doar ca un centru administrativ sau economic, ci și ca un model pentru tendințele de mediu și infrastructură verde din țară. În ultimii ani, dezvoltarea stațiilor de încărcare și campaniile de promovare a mașinilor electrice au impulsionat interesul populației spre aceste tipuri de vehicule. Potrivit datelor recente, în Capitală, raportul dintre numărul de autoturisme electrice și populație este cel mai favorabil din țară, depășind orice alt oraș și arătând clar un angajament tot mai serios către reducerea poluării și a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Acest procentaj ridicat de autovehicule electrice nu este întâmplător. Bucureștiul are avantajul unei infrastructuri relativ bine puse la punct, cu puncte de încărcare inclusiv în zonele centrale și în cartierele rezidențiale. În plus, orașul a fost ținta unor politici și stimulente din partea municipalității, inclusiv facilități fiscale și reduceri de taxe pentru proprietarii de mașini electrice, ceea ce a încurajat cumpărăturile și utilizarea acestor vehicule.
Unele județe se apropie de București, dar încă departe de raportul populație – Ilfov, Cluj, Timiș și Brașov, urmate de Sibiu și Iași. Aceste orașe și zone metropolitane înregistrează creșteri notabile ale adopției mașinilor electrice, semn al unei tendințe evidente spre mobilitate verde. În special zonele universitare și cele cu o economie locală înexplicabilă, precum Cluj sau Timișoara, caută să devină centre de inovare în domeniul transportului sustenabil.
Evoluția numerelor nu este doar un indicator al interesului populației, ci și o reflectare a eforturilor autorităților locale și naționale de a sprijini tranziția spre o mobilitate mai curată. De exemplu, autoritățile au lansat programe de subvenționare a achiziției de autovehicule electrice, dar și de infrastructură pentru încărcare rapidă, atât în orașe, cât și în zonele rurale. Legislația recentă încurajează utilizarea vehiculelor electrice, inclusiv prin reducerea taxelor de înmatriculare și eliminarea unor restricții pentru mașinile ecologice în centrul orașelor.
Climatul de schimbare este perceput tot mai clar acum, dar provocările rămân. Chiar dacă urmează tendințele și se investește în infrastructură, costurile inițiale pentru achiziție și durata de încărcare rămân considerate de mulți potențiali cumpărători un obstacol. În același timp, infrastructura de încărcare trebuie extinsă considerabil pentru a susține o adoptare pe scară largă.
Ce se poate anticipa este că, pe măsură ce tehnologia avansează și costurile devin mai competitive, numărul mașinilor electrice din România va continua să crească. În plus, promovarea T&E (tehnologii și energii alternative) la nivel european și național, precum și presiunea pentru reducerea poluării, vor accelera tranziția spre mobilitatea electrică. Bucureștiul, cu cel mai mare și variat market, va rămâne pentru moment în frunte, fiind un barometru pentru întreaga țară în această transformare a transporturilor.
