Oficial UE: În timp ce se apără libertatea de exprimare, acuzațiile de cenzură sunt „complet absurde și nefondate”
Într-o declarație recentă, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru probleme de dezinformare, Thomas Regnier, a reafirmat poziția rigoros favorabilă libertății de exprimare în cadrul Uniunii Europene, contestând acuzațiile de cenzură care au început să ia amploare în discursul public european. Regnier a subliniat că acesta este un angajament ferm, atât față de valorile fundamentale ale UE, cât și în comparație cu poziția Statelor Unite, considerate oferind o libertate de exprimare similară, dar reglementată diferit.
Un echilibru delicat între libertate și control
Pe fondul discuțiilor tot mai intense despre modul în care platformele digitale gestionează conținutul și despre posibila cenzură exercitată sub pretextul combaterii dezinformării, oficialul european a încercat să clarifice poziția Bruxelles-ului. „Europa susține deplin libertatea de exprimare,” a declarat Regnier. „Cât despre acuzațiile de cenzură, acestea sunt complet absurde și nefondate.” În această declarație, el dă ca exemplu platforma Meta, care ar fi luat măsuri în ceea ce privește conținutul distribuit, dar fără a restricționa libertatea de exprimare în mod abuziv.
Această poziție vine în contextul în care în ultimele luni, mai ales în urma diverselor reglementări adoptate de UE în domeniul digital, s-au intensificat critici venite din partea unor organizații civice, experți în drepturile omului și anumite state membre, susținând că reglementările ar putea fi utilizate pentru a limita libertatea de exprimare sub pretextul combaterii informației false. Cu toate acestea, oficialii europeni insistă pe faptul că acțiunile întreprinse au ca scop menținerea unui echilibru între protejarea libertății și prevenirea dezinformării.
Controversele legate de platforma Meta și alte platforme online
Thomas Regnier a menționat, ca exemplu, platforma Meta, precizând că aceasta a luat măsuri în urma unor știri false și conținut dăunător, dar aceste acțiuni nu trebuie interpretate drept cenzură. Potrivit oficialului, în ultimul an, Meta a eliminat peste 24,5 milioane de informații considerate ca fiind contrarii normelor europene anti-dezinformare, însă o asemenea intervenție nu trebuie confundată cu restricții arbitrare.
Regnier a adăugat că, în timp ce platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru conținutul distribuit, e vital să nu se coboare sub nivelul respectului pentru libertatea de exprimare, care rămâne un pilon fundamental al democrației europene. Această poziție vine pe fondul unor presiuni din partea anumitor membri ai Parlamentului European, care solicită reguli mai stricte privind moderarea conținutului, dar și o transparență mai mare din partea companiilor digitale.
Contextul european și altele în mers
Dezbaterea privind libertatea de exprimare versus controlul conținutului digital nu este un fapt nou în Uniunea Europeană. În ultimii ani, Bruxelles-ul a adoptat multiple directive menite să reglementeze activitatea platformelor online, precum Setul de reguli pentru servicii digitale și Legea privind serviciile digitale, care urmăresc să combine libertatea de exprimare cu nevoia de a combate conținutul dăunător. Aceste măsuri, însă, au generat critici din partea celor care consideră că pot deschide ușa pentru cenzură excesivă și limitarea accesului la informație.
În ciuda acuzațiilor, oficialii europeni reafirmă hotărârea de a păstra un echilibru delicat, în care libertatea de exprimare primește máxima protecție, dar și responsabilitatea pentru combaterea fake news și a discursului instigator la ură. În timp ce unele platforme au început să își modereze mai strict conținutul, politicienii europeni promit că orice intervenție va fi făcută cu respect față de libertățile fundamentale și în limitele legislației comunitare.
În ultimele zile, a fost anunțată o serie de consultări între autoritățile europene și reprezentanții marii industrie tech, menite să găsească un modus operandi echilibrat. Într-un context de polarizare a opiniei publice, mesajul oficialilor europeni rămâne că în centrul acțiunilor trebuie să stea respectul pentru libertatea fundamentală, combaterea dezinformării fiind o prioritate, dar în niciun caz un pretext pentru cenzură abuzivă.
