Decizia Guvernului de a înființa un Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției a fost contestată în instanță, într-un context tensionat marcat de recentele dezbateri publice și protestele de stradă. Cererea de suspendare a Executivului a fost depusă la Curtea de Apel București, iar dezbaterile despre acest subiect sunt din ce în ce mai aprinse.
Guvernul reacționează după controversele publice și proteste
Decizia premierului Christian Bolojan, luată în data de 19 decembrie 2025, a vizat constituirea unui nou comitet cu atribuții de analiză și modificare a legislației din domeniul justiției. Această inițiativă a venit ca răspuns la reportajul realizat de Recorder, dar și ca urmare a presiunilor din partea societății civile și a protestelor din ultimele săptămâni. Potrivit surselor guvernamentale, scopul tabelului este acela de a eficientiza procesul de reformă în justiție, dar mulți critici afirmă că măsura ar putea fi utilizată pentru a accelera modificări controversate, compatibile cu interesele politice ale actualei majorități.
Procedura juridică contestă legitimitatea deciziei
Contestația depusă în instanță solicită suspendarea executării hotărârii de înființare a comitetului, invocând prevederi legale și argumente legate de procesul decizional și de transparența acestei inițiative. În documentația depusă la Curtea de Apel București, avocații contestatarilor susțin că „decizia Guvernului a fost luată fără consultarea publică adecvată și fără respectarea procedurilor legale”, considerând că măsura afectează echilibrul separației puterilor în stat și ar putea avea consecințe grave asupra independenței justiției.
Contextul politic și social în plină evoluție
Decizia premierului survine într-un moment de turbulențe politice și sociale, în care opinia publică și forțele civice cer reforme reale și aprofundate ale justiției. În ultimele luni, protestele au fost alimentate de dezvăluiri despre potențiale influențe politice asupra sistemului judiciar și despre intenția de a modifica legi fundamentale în domeniu, pentru a consolida controlul influenței politice. În acest climat, orice inițiativă percepută drept un pas înapoi sau menită să limiteze independența justiției devine rapid un focar de critici și opoziție.
Implicațiile pentru viitorul reformei în justiție
Oricât de solidă sau neclară ar fi intenția oficială a guvernului, contestatia recentă și riscul suspendării deciziei pot avea un impact semnificativ asupra direcției în care se îndreaptă reformele judiciare. Experții juridici vor urmări cu atenție modul în care instanța va soluționa această solicitare și dacă alte componente ale spectrului politic se vor implica în dezbatere.
Presiunea publică și reacția instanțelor vor continua să modeleze cursul acestor reforme. În timp ce guvernul insistă pe importanța unui mecanism de analiză rapidă și eficientă, opozanții afirmă că deciziile în domeniul justiției trebuie să respecte rigoriile legale și principiile statului de drept, nu doar interesele politico-electorale. În aceste condiții, viitorul comitetului și rolul său în procesul legislativ rămân în aer, așteptând decizia finală a instanței și eventuale ajustări ale poziției guvernamentale.
