Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune modificări legislative pentru a descongestiona instanțele judecătorești
Agenția de presă Agerpres a anunțat recent că, în cursul zilei de luni, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Ministerului Justiției o serie de propuneri legislative menite să reducă aglomerația în sistemul judiciar și să eficientizeze activitatea instanțelor, aflate de mult timp în fața unui volum tot mai mare de dosare. Aceste măsuri urgente vin într-un context în care sistemul justiției din România se confruntă cu dificultăți majore legate de numărul insuficient de judecători și de procedurile birocraticeproduse în ambele secțiuni ale justiției.
Deschiderea acestor discuții de reformare survine în momentul în care instanțele din țară sunt copleșite de procese civile și penale, ceea ce duce la întârzieri semnificative și la o presiune crescută asupra sistemului judiciar. Propunerile CSM vor avea un impact direct asupra modului în care sunt gestionate cauzele și, dacă vor fi adoptate, ar putea duce la o relaxare a sarcinii administrative a judecătorilor, eliberând resurse importante pentru cazurile cu adevărat complexe.
Majorarea taxelor judiciare de timbru: o măsură menită să reducă volumul de cauze
Una dintre principalele propuneri vizează ajustarea cuantumului unor taxe judiciare de timbru, cu scopul de a descuraja în mod indirect inițierea proceselor fără o bază solidă, dar fără a afecta însă dreptul accesului la justiție. Astfel, CSM susține că majorarea acestor taxe va contribui la filtrarea cazurilor pentru a evita aglomerarea inutilă a instanțelor, dar va asigura totodată posibilitatea de a face plângeri și acțiuni legale în condiții echitabile pentru toți cetățenii.
„Este nevoie de o abordare echilibrată, care să protejeze dreptul la justiție și, în același timp, să reducă sarcina excesivă asupra judecătorilor,” au explicat oficialii CSM. Această măsură trebuie implementată cu grijă pentru a nu împiedica accesul celor defavorizați sau vulnerabili la sistemul judiciar, dar cel mai important, să nu fie folosită ca un obstacol în exercitarea drepturilor civile.
Cauze și soluții pentru eliminarea cauzelor absurde sau mai vechi
În plus, propunerile vizează și excluderea din circuitul judiciar a anumitor cauze, în special cele care au ca obiect solicitări minore sau cele aflate în stadii avansate de soluționare, pentru a accelera procesele și a reduce încărcătura pe instanțele de judecată. Aceasta ar putea însemna stabilirea unor limite pentru anumite tipuri de litigi sau implementarea unor proceduri speciale pentru cazurile repetitive și de natura minoră, tocmai pentru a evita blocajele de sistem.
Expertiza indică faptul că aceste schimbări, dacă vor fi aplicate corespunzător, ar putea avea rezultate semnificative, cum ar fi reducerea duratei proceselor și creșterea eficientei justiției. În plus, CSM continuă să solicite și alte măsuri complementare, cum ar fi suplimentarea resurselor pentru instanțe, prin recrutarea de judecători și personal auxiliar, precum și digitalizarea proceselor pentru a simplifica și accelera procedurile judiciare.
Contextul reformei judiciare în România
Aceste propuneri vin într-o perioadă în care sistemul judiciar românesc se află sub aproape constantă presiune din partea societății civile, mediatorilor și politicilor publice, pentru a-și îmbunătăți eficiența. Întreaga dezbatere legată de reformarea justiției a fost intensificată după numeroasele critici exprimate de organisme europene și internaționale, care au atras atenția asupra duratei foarte mari de soluționare a dosarelor și asupra incapacității sistemului de a face față volumului crescut de cauze.
Reprezentanții CSM și-au exprimat însă speranța că aceste măsuri vor aduce o schimbare profundă, prin reducerea timpului de soluționare a cazurilor și creșterea procesului transparent în instanțe. În același timp, au subliniat că orice reformă trebuie să fie echilibrată, pentru a menține principiile fundamentale ale statului de drept și pentru a proteja accesul egal la justiție pentru toți cetățenii.
Deși aceste propuneri sunt încă în faza de discuții și consultări cu Ministerul Justiției și alte organisme relevante, perspectiva unei legislații moderne, adaptată realităților actuale, pare să capete contur. Rămâne de văzut dacă, în următoarele luni, aceste măsuri vor fi transformat în legislație și cum vor influența, efectiv, activitatea judiciară din România.
