Media în 2025: o reechilibrare a încrederii și a comportamentelor online
Anul 2025 aduce o schimbare semnificativă în peisajul mediatic din România, marcând o tendință clară spre reechilibrare și maturizare a consumului de informație. După o perioadă intensă dominată de tensiuni politice, suprasaturare informațională și o activitate online extrem de agitată, publicul român pare să fi întreprins o evoluție în abordarea surselor de informație și a comportamentelor digitale.
Revenirea la trust în media tradițională
În ceea ce privește cele mai vizibile schimbări, interesul pentru canalale media tradiționale, precum televiziunea, radioul și presa tipărită, a început să crească din nou. Deși nu mai reprezintă exclusiv sursele de bază ale informației, aceste medii își recapătă încrederea în ochii publicului. Chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televizor pentru știri, această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de încredere: “Credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.” În același timp, fenomenul de multitasking pe care îl presupunea vizionarea TV-ului cu telefonul în mână pare să fie în declin, iar televizorul își recâștigă rolul central, nu acela de fundal, ci de principal canal de informare.
Segmentarea pe grupe de vârstă devine tot mai evidentă în preferințele media. Persoanele peste 35 de ani continuă să acorde prioritate televiziunii și radioului, în timp ce segmentul tânăr, cu vârste între 18 și 44 de ani, preferă platformele video-on-demand și podcasturile. Această diferențiere indică o maturizare a mecanismelor de consum, în care încrederea și comoditatea joacă roluri din ce în ce mai importante.
Declinul platformelor sociale și al consumului online
Deși digitalul rămâne esențial în peisajul mediatic, activitatea online devine mai selectivă și mai deliberată. Cel mai semnificativ trend îl constituie reducerea semnificativă a utilizării rețelelor sociale, a ascultării muzicii online și a citirii știrilor pe platformele digitale. Astfel, utilizatorii își concentrează atenția pe activități directe precum căutarea informațiilor non-știri sau efectuarea de plăți digitale. Rețelele sociale, în special TikTok și Instagram, înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook păstrează o bază stabilă de utilizatori, fiind folosit de circa 40% dintre românii urbani.
Această tendință reflectă o schimbare de paradigmă: rețelele sociale nu mai sunt percepute ca surse principale de informare, ci ca medii de socializare. Motivul principal pentru rămânerea online devine transferul de conectivitate cu prietenii, în timp ce celelalte motivații, precum informarea, shopping-ul virtual sau interacțiunea cu brandurile, înregistrează stadii de stagnare sau scădere.
Influența influencerilor și sfera social commerce
Interacțiunea cu creatorii de conținut a evoluat, devenind mai pasivă în cele din urmă. Deși peste jumătate dintre utilizatori urmăresc influenceri, implicarea activă, precum comentariile sau achizițiile direct de pe platforme, se află în declin. Campaniile de marketing bazate pe influenceri nu mai lasă aceeași amprentă în mințile consumatorilor, exceptând anumite domenii precum muzica, gastronomie sau beauty, unde impactul rămâne semnificativ.
De altfel, funcțiile de tip social commerce – etichete cu prețuri sau link-uri rapide – sunt apreciate, dar comportamentele tranzacționale directe, precum cumpărăturile din Instagram sau click-to-buy, sunt în scădere. În general, consumatorii devin mai precauți și mai selectivi în deciziile lor de cumpărare online.
Metaverse și inteligența artificială: de la potențial la utilizare practică
Deși interesul pentru tehnologiile emergente, precum Metaversul, este în creștere, majoritatea utilizatorilor percep aceste spații virtuale drept oportunități de divertisment și shopping, și nu ca soluții imediate pentru stilul de viață. Aproximativ șase din zece români știu despre Metaverse, iar aproape două treimi au exprimat interes pentru experiențele virtuale. Totuși, aceste tehnologii sunt încă percepute mai degrabă ca tendințe viitoare decât ca parte integrantă a rutinei zilnice.
Inteligența artificială, pe de altă parte, câștigă terrenoare în percepție și utilizare. Peste jumătate dintre utilizatori recunosc că folosesc deja instrumente AI, cele mai frecvente fiind chatbottii, generarea de imagini sau analiza documentelor. Este o trecere de la utilizarea experimentală către utilizarea practică, chiar dacă unii devin mai sceptici în privința conținutului generat automat. Aproape jumătate dintre consumatori cred că imaginile și conținutul create de AI pot induce în eroare, semnalând o maturizare a modului în care spunem „da” sau „nu” tehnologiei.
Anul 2025 pare să fie anul în care românii și-au dat seama că, pentru a naviga într-un peisaj digital din ce în ce mai complex, trebuie să găsească un echilibru între încredere, selecție și prudență. În contextul unui mediu în continuă schimbare, un public mai critic și mai conștient își reconfigurează așteptările, păstrând controlul asupra fluxului informației și tehnologiei din viața lor. Iar această perspectivă, de a da sens și nu doar de a consuma mai mult, devine cheia pentru o relație sănătoasă cu media și noile tehnologii.
