Inteligența artificială devine tot mai prezentă în cotidianul românilor, marcând o transformare profundă în modul în care aceste tehnologii sunt percepute și folosite. În ultimul an, utilizarea AI în activitățile zilnice a crescut semnificativ, depășind stadiul de experiment și fiind privită acum ca un instrument indispensabil în decizii concrete. Această evoluție indică nu doar o adoptare rapidă, ci și o maturizare în relația utilizatorilor cu sistemele inteligente, unde încrederea a devenit mai critică, mai selectivă.
Ascensiunea utilităților practice și creșterea conștientizării riscurilor
Discuțiile despre inteligența artificială în mediul urban românesc se concentrează tot mai mult pe utilitatea acesteia în diverse domenii. Tinerii adulți, în special, percep AI ca pe un aliat în activitățile lor de zi cu zi, de la căutarea informațiilor și sprijinul profesional până la procesul de învățare. În același timp, tot mai mulți utilizatori devin conștienți de riscurile asociate utilizării necritice sau excesive a acestor tehnologii, mai ales în rândul celor cu venituri ridicate și nivel crescut de alfabetizare digitală.
Experiența românilor arată o schimbare semnificativă în modul în care percep și integrează AI-ul în viața lor, mutându-l din sfera de explorare în cea de instrument operațional. Astfel, inteligența artificială nu mai este doar o inovație de moment, ci o componentă esențială a rutinei, prezentă atât la locul de muncă, cât și în gestionarea activităților personale.
Preferințe, platforme și modul de interacțiune
În ceea ce privește platformele utilizate, ChatGPT își menține poziția de lider, fiind preferată în special de tinerii profesioniști și de grupurile socio-economice cu venituri peste medie. Dezvoltate de giganți precum Microsoft, aceste sisteme sunt completate de alternative precum Gemini, însă audiența lor rămâne mai restrânsă, adresându-se unor segmente specifice de populație. În același timp, modul de interacțiune predominat rămâne cel textual, deși conversațiile vocale încep să prindă teren, dar încă vorbim despre o utilizare mai mult ca un instrument de analiză și lucru.
Această preferință arată o percepție a AI ca fiind mai mult o asistentă de lucru decât un companion conversațional, orientată mai degrabă spre eficientizarea proceselor decât spre o interacțiune conversațională naturală.
Impactul asupra comportamentului de consum și deciziilor economice
Unul dintre cele mai vizibile efecte ale integrării AI în viața cotidiană este modul în care influențează comportamentul de cumpărare. Majoritatea utilizatorilor își folosesc instrumentele AI pentru a compara oferte și prețuri, pentru a citi recenzii sau pentru a primi recomandări personalizate. Învățarea și adaptarea acestor tehnici au condus la o schimbare de paradigmă, în care inteligența artificială nu mai este doar o sursă de informații, ci devine un actor activ în procesul decizional economic.
Tinerii activi profesional și utilizatorii cu venituri medii și peste medie sunt cei mai fascinați de această capacitate de personalizare, semnalând o evoluție spre o relație mai matură și responsabilă cu tehnologia. În practică, AI devine un partener de încredere în gestionarea bugetului, alegerea produselor sau planificarea activităților.
O nouă etapă: maturizare și responsabilitate digitală
Rezultatele recente indică o dublă dinamică: pe de o parte, adoptarea rapidă a AI, iar pe de altă parte, o prudență crescândă, o conștientizare a riscurilor și o evaluare mai critică a informațiilor generate automat. În acest mod, românii par să fie într-o fază de maturizare digitală, unde tehnologia devine un instrument util, dar nu o autoritate absolută.
Această transformare semnalează o schimbare fundamentală în modul în care AI este percepută și integrată, dintr-un scenariu de dependență înspre o colaborare funcțională. Inteligența artificială începe să se integreze ca o infrastructură invizibilă a vieții sociale și economice, oferindu-le utilizatorilor un control mai mare asupra feedback-ului, filtrării și valorificării informațiilor.
Dacă această tendință se menține, România pare să fie pe cale să treacă la o etapă de utilizare structurată a AI, în care obiectivul principal va fi eficiența, responsabilitatea și integrarea strategică în diverse sfere ale societății. Într-un peisaj digital în continuă evoluție, aceasta ar putea însemna o adaptare atât a mentalităților, cât și a infrastructurilor, pentru o economie mai digitalizată și o societate mai responsabilă.
