Disputa privind transparența și accesul la dosare în justiție revine în centrul atenției, după decizia recentă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care restricționează accesul procurorilor, generând valuri de reacții din partea membrilor sistemului judiciar. Această hotărâre a stârnit controverse și a adus în prim-plan tensiuni deja existente între procurori și conducerea DNA, într-un climat în care transparența și independența justiției sunt puse la încercare.
Decizia CSM și impactul asupra procurorilor
La doar câteva zile după difuzarea documentarului Recorder despre zvonurile și controversele din sistemul judiciar, CSM a emis o hotărâre aparent menită să reglementeze accesul la dosare. Însă, pentru mulți procurori, această decizie înseamnă o barieră suplimentară în activitatea lor, mai ales în contexul în care procurorii se confruntă deja cu presiuni și limite în gestionarea dosarelor sensibile.
Procuroarea Laura Deriuș, fostă angajată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, a declarat vineri seara la B1TV că această hotărâre a CSM a fost un șoc pentru cei implicați în anchete și cercetări penale. „La două zile după ce a apărut documentarul Recorder, CSM a dat hotărârea care blochează accesul la dosare al procurorilor, singurii care se confruntă în mod direct cu transparența dosarelor și cu responsabilitatea de a respecta drepturile justițiabililor”, a spus ea.
Ea a ilustrat gravitatea acestei decizii povestind că, odată cu această hotărâre, procurorii riscă să devină și mai ineficienți în activitatea lor, fiind constrânși să funcționeze într-un climat de incertitudine și restricții. În materialul Recorder, au fost dezvăluite informații și perspective despre modul în care deciziile de acces la dosare pot influența justiția și lupta împotriva corupției, iar reacțiile din sistem au fost explicite: decizia CSM pare a fi un pas în direcția restricționării transparenței și controlului asupra proceselor judiciare.
Context și implicații pentru sistemul judiciar
Disputa cu privire la accesul la dosare nu este nouă în România, istoria recentă fiind marcată de controverse legate de independența justiției și de influența politică asupra proceselor judiciare. În ultimii ani, procurorii, în special cei implicați în anchete sensibile, au reclamat criterii opace și restricții severe, menite aparent să protejeze anumite interese, dar care cu greu pot fi justificate din punct de vedere legal sau etic.
Hotărârile CSM par să continue această tendință, însă multiple voci se opun. În special procurorii și avocații susțin că restricțiile de acces la dosare nu doar limitează transparența, ci fac și imposibilă verificarea corectitudinii anchetelor, consolidând percepția unei justiții nedesovetizate și controlate. În acest context, decizia de la începutul acestei săptămâni a fost percepută drept un pas înapoi pentru statul de drept, alimentând suspiciunile privind tendința de a ascunde sau manipula informații sensibile.
Reacțiile din sistem și următorii pași
Reacțiile din partea unui segment al magistraților și ai reprezentanților societății civile nu s-au lăsat așteptate. Laura Deriuș, cea care a fost dat afară din DNA de către șeful Direcției, Marius Voineag, a spus că hotărârea CSM „voită sau nu” limitează grav activitatea procurorilor și pune în pericol democrația și statul de drept. Ea mai susține că această hotărâre, emisă într-un moment în care transparența justiției este testată, nu face altceva decât să alimenteze suspiciuni asupra intențiilor legitime ale sistemului judiciar.
De altfel, aceste declarații vin în contextul în care, în ultimele luni, relațiile dintre procurori și conducerea DNA și-au pierdut din încordare, iar acuzațiile de presiuni sau manipulare au fost vehemente. În stratul politic, decizia CSM a fost și ea criticată, fiind asociată cu încercări de influențare a justiției și de limitare a libertății profesionale a procurorilor.
În timp ce discutăm despre pașii viitori, este clar că această dispută va continua să polarizeze opinia publică și să ridice întrebări serioase despre modul în care România își gestionează secretizarea și controlul informațiilor judiciare. Expertiza juridică și anchetele independente vor fi cele care vor determina dacă aceste restricții vor fi ajustate sau menținute, dar cert este că sistemul judiciar trebuie să fie conștient de tensiunea și fragilitatea unei astfel de decizii, care riscă să afecteze încrederea cetățenilor în justiție.
