Curtea Constituţională a României a decis, miercuri, că un articol de lege recent introdus este neconstituțional, decizie care are implicații importante pentru sistemul de justiție și pentru modul în care forțele de ordine sunt mobilizate în lupta contra criminalității organizate. Este vorba despre prevederea legală care stabilește că ofițerii și agenții de poliție judiciară își încetează activitatea în cadrul structurilor specializate după retragerea avizului conform emis de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Această hotărâre a Curții a venit ca o confirmare a unor temeri exprimate anterior de specialiști și de reprezentanți ai sistemului judiciar privind vulnerabilitățile legislative în combaterea criminalității organizate.
Decizia Curții a fost anunțată după o analiză a respectării principiilor constituționale și a echilibrului între atribuțiile instituțiilor statului. În linii generale, Curtea a stabilit că decretul legislativ care stabilea această regulă nu respecta prevederile Constituției, mai precis dreptul la un proces echitabil și la asigurarea unei continuități în activitatea polițienească de specialitate. Concret, decizia înseamnă că ofițerii și agenții de poliție judiciară nu pot fi nevoiți să își înceteze activitatea dacă avizul procurorului-șef al DIICOT a fost retras, ceea ce era considerat anterior ca o barieră în desfășurarea eficientă a investigațiilor în cazurile de criminalitate organizată.
Această chestiune a fost intens dezbătută în ultimele luni, mai ales după adoptarea legii în forma sa inițială, care a fost criticată de mulți specialiști pentru potențialele consecințe negative asupra combaterii criminalității transfrontaliere și a grupărilor multinaționale. Criticii susțineau că prevederea în cauză putea duce la o destabilizare a secțiilor specializate, întrucât personalul implicat era vulnerabil în fața posibilelor decizii politice sau administrative de retragere a avizelor.
De cealaltă parte, oficialii din Ministerul Justiției și conducerea DIICOT au justificat această măsură ca fiind necesară pentru o mai mare flexibilitate și independență în activitatea polițiștilor, argumentând că decizia de menținere în activitate trebuie să fie luată în funcție de criterii obiective și nu doar de o decizie administrativă. Însă Curtea a precizat clar că orice modificare a statutului polițiștilor trebuie să fie în consonanță cu prevederile constituției, pentru a nu compromite libertățile fundamentale și echilibrul puterilor în stat.
Decizia de miercuri a Curții Constituționale înseamnă, de fapt, că legea trebuie să fie corectată, iar orice măsură care afectează continuitatea activității polițiștilor din structurile speciale trebuie să fie adaptată pentru a respecta cerințele constituției. În practică, acest lucru ar putea duce la o revizuire a procedurilor de retragere a avizelor și la o regândire a statutului personalului care activează în zone sensibile ale justiției și combaterii criminalității organizate.
Importanța acestei decizii depășește limitele tehnice ale legislației și are implicații majore pentru modul în care în România se vor desfășura investigațiile în domeniul criminalității transnaționale. Pentru moment, autoritățile trebuie să adapteze rapid legislația, astfel încât să asigure o funcționare optimă a structurilor de forță, dar și respectarea strictă a principiilor constituționale. Perspectivele pentru viitor indică o clarificare legislativă și o creștere a controlului judiciar asupra măsurilor administrative menite să modifice statutul polițiștilor implicați în anchete complexe.
În condițiile în care criminalitatea transnațională și terorismul continuă să reprezinte provocări majore pentru securitatea națională, această hotărâre a Curții Constituționale poate fi un punct de cotitură în procesul de consolidare a statului de drept în domeniul justiției penale. Autoritățile și instituțiile implicate sunt acum chemate să găsească soluții legislative care să îmbine eficiența în combaterea infracțiunilor cu respectarea strictă a principiilor fundamentale ale democrației și statului de drept. În final, această decizie reprezintă un pas important către o legislație mai clară și mai echilibrată, menită să asigure stabilitatea și credibilitatea sistemului juridic românesc în fața provocărilor secolului XXI.
