Criza reformei în justiție: comunitățile civice pun presiune pe Coaliție pentru acțiuni rapide
În plină criză politică și incertitudine instituțională, Comunitatea Declic și organizația Funky Citizens lansează un ultimatum dur către partidele aflate la guvernare. Acestea solicită ca, până la aprobarea bugetului național pentru anul 2026, coaliția să dea prioritate reformei justiției, concretizată în adoptarea rapidă a modificărilor legislative promiționate. În condițiile în care în ultimii ani suchacité-i au fost realizate în discordanță cu așteptările și reformele prevăzute, presiunea cetățenilor devine tot mai acută, în încercarea de a impulsiona un proces adesea blocat din motive politice sau de interes de grup.
Presiune pe coaliție: reformă în așteptare de mai bine de un an
Pentru cele două ONG-uri, reformarea justiției nu mai este doar o promisiune, ci o condiție fundamentală pentru autenticitatea statului de drept în România. În ultimul an, guvernanții au anunțat constant intenția de a reforma legile justiției, fiind parte din angajamentele asumate după dezbaterile intense generate de aderarea la Uniunea Europeană și de criticile repetate venite din partea Bruxelles-ului. Cu toate acestea, până acum aceste promisiuni au rămas în stadiul de proiecte și dezbateri, fără să se materializeze în măsuri concrete.
“Ne dorim ca în momentul aprobirii bugetului, coaliția să includă urgent și legislația necesară, pentru că această întârziere pune în pericol credibilitatea reformelor și, mai ales, statul de drept,” afirmă reprezentanții Declic și Funky Citizens. În vreme ce ultimatumul lor nu e prima formă de presiune exercitată, modul în care acestea specifică domeniul justiției indică o hotărâre de a nu accepta amânări sau tergiversări, considerând această reformă ca fiind vitală pentru consolidarea independenței justiției și pentru asigurarea unor ani de stabilitate.
Contextul politică și criticile methodice din ultimii ani
Reforma legilor justiției a devenit un punct fierbinte pe scena politică românească după ce, în 2022, Guvernul a anunțat intenția de a modifica legislația, în condițiile în care blocajele legislative și criticile internaționale au sporit tensiunile din domeniu. În ultimii ani, însă, aceste schimbări au fost frecvent tergiversate sau modificate pentru a răspunde unor interese de grup, mai ales în contextul unor încercări de control politic al justiției.
Reacțiile din partea uniunii europene și ale organizațiilor internaționale au fost critice, acuzând lipsa de voință politică a coaliției de a duce reformele la îndeplinire. În plus, oameni de specialitate și experți în domeniu au avertizat că orice întârziere poate duce la o pierdere definitivă a credibilității justiției din România, ceea ce ar avea consecințe negative asupra investițiilor internaționale și asupra procesului de integrare europeană.
Urmările și perspectivele
Presiunea exercitată de comunitățile civice vine într-un context în care guvernanții trebuie să răspundă pentru angajamentele asumate, dar și pentru situația tot mai critică în care se află sistemul judiciar din România. Rămâne de văzut dacă, odată cu aprobarea bugetului apropiat, liderii politici vor avea curajul și viziunea necesară pentru a avansa în materie de reforme, sau dacă vor prefera amânarea, alimentând suspiciunile și nemulțumirile din societate.
În timp ce discuțiile pentru bugetul 2026 sunt încă în plină desfășurare, semnalele transmise de ONG-uri și de societatea civilă sunt clare: cetățenii așteaptă acțiuni concrete, iar orice întârziere riscă să se transforme într-un nou capitol al dezamăgirii și al pierderii încrederii în clasa politică. În condițiile în care, în ultimii ani, promisiunile în domeniu au fost deseori încălcate, presiunea pentru o reformă reală și durabilă devine, mai mult ca niciodată, o responsabilitate comună a tuturor actorilor implicați.
