Brașovul rămâne un oraș izolat din punct de vedere rutier, fără conexiune directă la rețelele de autostradă care să asigure legături rapide cu restul țării. În timp ce alte regiuni ale României au beneficiat de dezvoltări majore în infrastructură, Brașovul se află în continuare în așteptarea unei autostrăzi care să reducă timpul de deplasare și să impulsioneze economia locală. Proiectul est-vințial, autostrada Brașov – Bacău, întâmpină dificultăți serioase în procesul de implementare, iar stadiul actual indică doar realizarea unui studiu de fezabilitate, cu avansări lente și uneori nesigure.
Proiectul la început de drum și obstacole administrative
Lucrările de proiectare ale proiectului autostrăzii Brașov – Bacău sunt încă în stadiu incipient, fiind în curs de elaborare a studiului de fezabilitate. Firma Consitrans, compania tehnică responsabilă cu această etapă, susține că procesul se desfășoară cu dificultăți, în principal din cauza problemelor administrative și birocratice. “Mai sunt probleme în județele Covasna și în alte zone, ceea ce face ca întregul proces să avanseze cu încetinitorul”, explică Eduard Hanganu, președintele companiei.
Lipsa unor infrastructuri rutiere de mare viteză în zona centrală a țării nu numai că întârzie dezvoltarea economică, dar afectează și mobilitatea locuitorilor. În plus, sprijinul politic și al autorităților locale pentru un proiect atât de vast și de costisitor pare să fie inadecvat sau insuficient, ceea ce complică și mai mult realizarea acestuia. În aceste condiții, pasii înspre finalizarea studiului de fezabilitate sunt critici, deoarece pe baza acestora se vor face următorii pași pentru construirea efectivă a autostrăzii.
Contextul regional și impactul pentru Brașov
Autostrada Brașov – Bacău face parte dintr-un proiect strategic pentru conectarea regiunii de centru a României la cele din est și nord-est, reducând considerabil timpul de călătorie între aceste zone. În condițiile în care Brașovul este un centru economic și turistic important, construirea autostrăzii nu ar aduce doar beneficii punctuale, ci ar putea stimula dezvoltarea și a altor infrastructuri, precum drumuri de legătură și infrastructuri logistice.
De-a lungul anilor, autoritățile locale și regionale și-au manifestat interesul pentru accelerarea proiectului, dar birocrația, lipsa finanțărilor suficiente și dificultățile în obținerea avizelor au întârziat constant implementarea. În plus, terenurile și mediul înconjurător necesită studii și evaluări suplimentare, ceea ce mai mult complică procesul.
Perspective pe termen lung
Deși situația actuală pare să stingă optimismul, oficialii și experții din domeniu speră ca, odată finalizat studiul de fezabilitate, proiectul să devină mai atractiv pentru investitori și pentru fondurile europene. Până atunci însă, Brașovul trebuie să continue să se bazeze pe infrastructurile rămase în urmă, în timp ce așteaptă ca autoritățile să depășească obstacolele birocratice.
În mod clar, prioritatea pentru dezvoltarea acestui proiect nu mai poate fi amânată prea mult, deoarece impactul economic și social al lipsei unei legături directe de mare viteză se resimte atât la nivel local, cât și regional. În condițiile în care procesul încă îngheață la faza studiului de fezabilitate, rămâne de văzut dacă în următoarele luni se vor face progrese clare, care să avanseze planurile de construcție și să pună în mișcare un proiect vital pentru conectarea infrastructurală a țării.
