Controverse și privilegii în justiție: cazul avocatei AUR și termene acuzate de excepționalism procedural
Un incident rar întâlnit în sistemul judiciar românesc a atras atenția pe surse, stârnind întrebări despre integritatea și corectitudinea proceselor în contextul intervenției politice și al privilegiilor aparent nejustificate. În centrul acestei situații se află avocata Silvia Uscov, membră a partidului de extremă dreaptă AUR, care pare să se bucure de o favorizare specială din partea conducerii Curții de Apel București, în condițiile în care dosarele sale au beneficiat de termene extrem de scurte, care ridică semne de întrebare asupra corectitudinii judecăților.
Termene fulger pentru dosare înregistrate aproape de sfârșitul anului
Informațiile apărute în ultimele zile relevă faptul că avocata Silvia Uscov, care activează în mediul juridic și politic, a depus mai multe dosare la instanța bucureșteană pe 31 decembrie 2024. Sursele interne indică faptul că, în mod obișnuit, astfel de cazuri ar fi avut nevoie de termene mai lungi pentru a respecta proceduralitatea și dreptul de apărare. În schimb, dosarele aflate în soi de “curtea alegorică” au primit un termen de doar patru zile, și anume până pe 4 ianuarie 2025, fiind programate pentru judecare pe 5 ianuarie.
Această decizie a ridicat semne de întrebare, mai ales în condițiile în care, în general, termenele pentru astfel de cereri sau înregistrări sunt mult mai lungi, pentru a nu compromite justa desfășurare a procesului. Întrebarea firească rămâne dacă această rapiditate a fost motivată de nevoie procedurală, sau dacă a fost un privilegiu special acordat unor favoriți sau apropiați ai unor cercuri din conducerea instanței.
Implicații pentru imaginea sistemului judiciar și implicarea politică
De altfel, cazul avocatei Uscov nu poate fi disociat de contextul politic mai larg al partidului AUR, caracterizat adesea prin retorici și acțiuni controversate, precum și prin asocierea cu discursuri extremiste. În ultimele luni, membrii partidului au fost implicați în mai multe declarații și acțiuni care au fost interpretate ca fiind antisistem, iar influența politică asupra unor instituții a fost adesea speculată.
Expertize anterioare arată cum anumite cercuri din zona justiției, în special în situații sensibile, au fost acuzate de favorizarea anumitor actori politici sau de intervenții în procesele judiciare. În cazul siluetei Uscov, aceste acuzații se pot întări, având în vedere rapiditatea de judecare a dosarelor și condițiile speciale în care acestea au fost programate.
Perspective și reacții în mediul juridic
Reacțiile din mediul juridic nu s-au lăsat așteptate. Unii specialiști atrag atenția asupra riscului unei percepții de partizanat și a compromisului principiului egalității în fața legii. “Termenele foarte scurte, mai ales în situații în care procesul trebuie să fie transparent și obiectiv, pot fi interpretate ca un semnal de favorizare, mai ales dacă nu există o justificare procedurală clară”, afirmă un expert în drept.
Departe de a fi un caz singular, astfel de evenimente aduc în discuție necesitatea unei revizuiri a mecanismelor de control și a măsurilor de protecție împotriva eventualelor abuzuri de putere, fie ele politice sau de natură procedurală.
În timp ce autoritățile competente analizează această situație, întrebarea rămâne deschisă: până unde pot merge privilegiile în justiție și cum poate fi garantată imparțialitatea în fața unor interese politice sau personale? În cele din urmă, ceea ce se întâmplă în aceste zile nu face decât să sublinieze cât de fragile pot fi echilibrele în sistemul judiciar și cât de important este ca justiția să își păstreze independența, departe de influențe și presiuni de orice fel.
