Pe parcursul anului 2025, tehnologia AI a făcut progrese semnificative în crearea de conținut digital fals, precum deepfake-urile. Aceste imagini, videoclipuri și înregistrări audio devin din ce în ce mai greu de distins de cele autentice, mai ales în condiții de rezoluție scăzută sau în materialele distribuite în mediul online. Astfel, riscul de dezinformare, fraude și manipulare a crescut considerabil, implicând atât utilizatori simpli, cât și autorități.
Creștere masivă a volumului de conținut fals
De la circa 500.000 de deepfake-uri în 2023, numărul a ajuns aproape de 8 milioane în 2025, conform datelor companiei de securitate cibernetică DeepStrike. Aceasta reprezintă o creștere de 900% pe an, ilustrând amploarea problemei.
Această explozie a conținutului artificial ridică multiple probleme legate de dezinformare și accidente financiare.
Progresul tehnologic în generarea video și clonarea vocală a eliminat imperfecțiunile din trecut, oferind realism extrem de ridicat.
Modele moderne reușesc să păstreze coerența mișcărilor și identitatea personajelor în diferite cadre.
Clonarea vocii a evoluat atât de mult încât câteva secunde înregistrate permit reproducerea aproape perfectă a unei voci reale, incluzând intonații și emoții naturale.
Această tehnologie a dus la o creștere alarmantă a apelurilor frauduloase, unele companii raportând mii de tentative zilnice.
Instrumentele AI accesibile publicului permit crearea rapidă de materiale complexe, scenarii generate automat și interpretări audio-video convingătoare.
Următoarea provocare: deepfake-uri în timp real
Experții anticipează, pentru 2026, apariția deepfake-urilor interactive, care operează în timp real.
Aceste sisteme nu vor prezenta doar materiale preînregistrate, ci și actori digitali capabili să răspundă instantaneu în conversații online.
Reproducerile vor include aspecte precum comportamente și reacții în diferite situații, făcând frauda și manipularea greu de detectat.
Impactul asupra verificării autenticității
Pe măsură ce diferențele vizuale și auditive dispar, verificarea manuală își pierde eficiența.
Specialiștii recomandă implementarea unor soluții structurale precum semnături criptografice pentru conținut, mecanisme de certificare și instrumente bazate pe inteligență artificială pentru analiză.
Este esențială abordarea preventivă pentru a contracara riscul ca erorile sau înșelătoriile sofisticate să fie mai greu de detectat.
Concluzie
Progresele în domeniul AI generează un risc crescut de falsificare a conținutului digital în timp real.
Este vital ca autoritățile, companiile și utilizatorii să fie informați și să urmărească evoluțiile tehnologice pentru a putea implementa măsuri eficiente de protecție și verificare.
