Retragerea licenței Realitatea Plus a declanșat reacții puternice și acuzații de cenzură
În data de 7 aprilie, Consiliul Național al Audiovizualului a decis retragerea licenței televiziunii Realitatea Plus, măsură care a cauzat reacții vehemente și acuzații grave legate de cenzură. Decizia vine după o serie de sancțiuni și datorii neachitate, iar retorica folosită de liderii opozanți a intensificat disputa politică în jurul acestui eveniment. Astfel, postul de televiziune a devenit subiect de discuție națională, fiind perceput de unii ca un simbol al libertății de exprimare, iar de alții ca o marionetă a unor practici neconforme legii.
Decizia de retragere a licenței a fost făcută publică după ce CNA a constatat că Realitatea Plus nu și-a achitat obligațiile financiare. Datoria totală depășea 600.000 de lei, reprezentând de fapt 28 de amenzi neachitate din 2024, în valoare totală de aproximativ 605.000 de lei. Potrivit legii audiovizualului, o licență poate fi retrasă dacă amenzile nu sunt achitate în termen de șase luni de la aplicare. În cazul de față, termenul a fost depășit, fapt care a condus la decizia finală de închidere.
Reacția liderului AUR, George Simion, a fost dură, el afirmând pe pagina sa de Facebook că “lovitura de stat merge mai departe” și că postul era “singura televiziune mare” unde putea vorbi liber. Într-un mesaj plin de ton dur, Simion a punctat că decizia representă o formă de cenzură și a cerut în mod expres “jos cenzura”.Acesta a făcut apel la susținători să vadă în această mișcare o încercare de limitare a libertății de exprimare pentru o parte a spectrului politic, susținând că postul asigura un spațiu diferit față de alte televiziuni controlate de “televiziunile puterii”.
Reacția postului și implicațiile politice ale deciziei CNA
Anca Alexandrescu, una dintre cele mai cunoscute voci ale Realitatea Plus, a criticat vehement decizia autorităților, susținând existența unor motive politice în spatele acesteia. Într-un interviu, ea a afirmat că postul oferea un spațiu de exprimare diferit de mass-media controlată de putere și a sugerat că decizia CNA ar fi influențată, indirect, de aparițiile și pozițiile unor figuri precum Călin Georgescu.
Alexandrescu a mai adăugat că televiziunea va contesta decizia în instanță, considerând-o nejustificată și motivată politic. Ea a acuzat că, de-a lungul anilor, postului i s-au aplicat sancțiuni repetate, unele dintre ele fiind extrem de dure, inclusiv amenzi în valoare de sute de mii de lei și suspendări temporare ale emisiilor. Criticile sale au fost alimentate de o percepție comună între susținătorii postului despre o încercare de a limita libertatea de exprimare în mediul audiovizual.
Decizia CNA a fost luată cu vot majoritar, după ce doi membri s-au abținut, iar ceilalți au votat în favoarea retragerii licenței. Propunerea a fost făcută de vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, în contextul în care postul nu a respectat obligațiile financiare și a fost sancționat pentru multiple încălcări ale regulilor de reglementare în audiovizual.
După închiderea Realitatea Plus, CNA a decis să retragă și licența postului de radio Gold FM, consolidând astfel influența sa asupra mediului audiovizual din România. Deciziile au fost formulate în contextul în care autoritatea de reglementare a urmărit, oficial, respectarea normelor și eliminarea difuzării de informații ce contravin regulilor de dezinformare și manipulare. În atare condiții, posturile sancționate devin vulnerabile, chiar dacă măsura de retragere a licenței a stârnit controverse legate de libertatea presei în România.
