Guvernul român a aprobat recent un plan ambițios pentru relansarea și susținerea pieței muncii în 2026, stabilind un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe teritoriul țării. Decizia survine în contextul provocărilor severe generate de deficitul acut de personal resimțit în multiple sectoare economice, de la construcții și industrie, până la servicii și logistică. Măsura reprezintă un pas cheie în eforturile autorităților de a asigura continuitatea dezvoltării economice într-un mediu tot mai competitiv.
Deficitul de forță de muncă și decizia guvernamentală
Lipsa resurselor umane specializate și necalificate a devenit un obstacol major pentru dezvoltarea economică a României în ultimii ani. În ciuda eforturilor de a crește salariile și de a stimula formarea profesională, creșterea rapidă a populației active și migrația muncitorilor în diferite țări europene au lăsat un gol greu de acoperit. În acest context, autoritățile au decis să recurgă la soluția imigrației temporare pentru acoperirea deficitului.
Guvernul consideră această măsură ca fiind o necesitate pentru a evita blocajele în sectoare-cheie ale economie. “Stabilirea unui contingent de 90.000 de lucrători străini pentru 2026 este o strategie de a readuce pe șantiere și în fabrici personal calificat și semi-calificat, pentru a susține proiectele în derulare și noile investiții”, a declarat un oficial din Ministerul Muncii. Această decizie a fost luată după consultări cu reprezentanții mediului de afaceri, care au avertizat asupra riscului de pierdere a contractelor și avansare a proiectelor dacă nu se vor găsi suficienți muncitori locali.
Contextul internațional și provocările legale
România nu a fost singură în această abordare. Statele din Europa Centrală și de Est se confruntă cu resturi ale crizei migratorii și cu dificultăți în atragerea de forță de muncă, din cauza demografiei îmbătrânite și a salariilor insuficiente pentru a menține populația activă. În plus, legislația românească în domeniul imigrației a fost adaptată pentru a permite, în condițiile legii, admiterea temporară de muncitori din afara UE, cu anumite condiții privind durata și condițiile de lucru.
Este de remarcat că, de-a lungul timpului, politicile vizând imigrația pentru forța de muncă au fost, de multe ori, subiect de dezbatere acerbă în spațiul public. Criticii susțin însă că această măsură riscă să creeze dependență excesivă de forța de muncă externă, diminuând eforturile interne de a crește salariile și de a atrage forță calificată din rândul tinerilor și al șomerilor de lungă durată.
Perspective și eventuale măsuri suplimentare
Decizia guvernului de a permite un contingent considerabil de muncitori străini pentru 2026 ar putea fi, însă, un punct de răscruce în strategia de dezvoltare economică a țării. Deși această soluție temporară răspunde problemelor imediate, specialiștii insistă asupra nevoii de reforme structurale în domeniul educației și formării profesionale, pentru ca, pe termen lung, economia să nu depindă excesiv de imigrație.
În același timp, autoritățile promit creșterea eforturilor pentru stimularea forței de muncă locale, inducând programe de angajare și reforme legislative care să faciliteze occuparea forței de muncă interne. Guvernul are în vedere, de asemenea, diversificarea surselor de atragere a muncitorilor, inclusiv din afara UE, pentru a acoperi nevoile în domenii specializate.
Recent, alte măsuri au fost anunțate pentru facilitarea admiterii muncitorilor străini, precum simplificarea proceselor birocratice și ajustări legislative menite să stimuleze investitorii și angajatorii să utilizeze pe deplin această oportunitate. Pe măsură ce aceste politici sunt puse în aplicare, economia românească va trebui să găsească un echilibru între nevoile pe termen scurt și strategia pe termen lung, pentru a evita dependența de forța de muncă externă și a asigura o creștere sănătoasă și durabilă.
