ProTV a anunțat recent finalul emisiunii „La Măruță”, o decizie surprinzătoare pentru cei aproape două decenii de difuzare, dar nu foarte surprinzătoare pentru cei din industria media. După ani în care acest show a fost unul dintre pilonii televiziunii românești, decizia de a-i pune punct vine într-un context de schimbări radicale în modul în care se produce și se consumă conținut media. Dincolo de impactul emoțional pentru public, această mutare reflectă o transformare profundă a economiei muncii și a modului în care tehnologia remodelază profesiile.
### O producție costisitoare într-o industrie în căutare de eficiență
„La Măruță” nu a fost doar un format cu un prezentator popular, ci și o orchestrare complexă, cu aproximativ 40 de oameni implicați zilnic în realizarea emisiunii. În spatele fiecărui episod se află echipe de jurnaliști, operatori, editori, producători și specialiști în digital, precum și personal logistic. Costurile asociate unei astfel de producții sunt semnificative, iar infrastructura umană necesară nu poate fi redusă prea mult dacă se vrea păstrarea nivelului de calitate și de implicare.
În ultimii ani, însă, formatul s-a adaptat realităților culiselui media, mutându-se spre povești sociale, situații din viața cotidiană a românilor, documentare de teren și mari interviuri, toate cu un accent pe autenticitate. Dacă anterior emisiunea aducea în prim-plan oameni din toate colțurile țării, în ultimul deceniu și-a concentrat atenția pe povești provenite din comunități mici, dar relevante pentru public.
Însă, în contextul unui mediu media tot mai dominat de automatizare și optimizare, povestea unui format atât de costisitor cu o echipă mare și explicit uman devine dificil de justificat economic. În timp ce publicul tradițional s-a menținut fidel, tendința pieței se îndreaptă către conținut digital rapid, scalabil și ușor de adaptat pentru diferite platforme. În aceste condiții, o emisiune de o asemenea anvergură pare a fi o investiție prea mare pentru beneficiile pe termen lung.
### Inteligența artificială și transformarea muncii în media
Anunțul încheierii emisiunii a venit după confirmarea oficială a unui departament dedicat inteligenței artificiale în ProTV. Deși AI-ul nu a ajuns încă la nivelul de a produce emisiuni independente, tehnologia a fost deja implicată în automatizarea promo-urilor, în generarea de conținut pentru prezentare și în alte activități administrative și creative. Procesul a început discret în urmă cu câțiva ani, dar s-a accelerat odată cu integrarea tehnologiilor generative.
Această evoluție face parte dintr-un trend global, unde companiile mass-media și nu numai caută soluții rapide, eficiente și mai ieftine. Algoritmii pot produce volume mari de conținut în perioade scurte, filtrând și ordonând informațiile după criterii matematice, eliminând astfel plafonul de cost și limitele umane. Pentru consumator, efectul este vizibil în preferința pentru clipuri scurte, formate repetitive și conținut deja „testat” pentru engagement rapid.
Pentru creatorii de conținut și angajații din media, însă, schimbarea aduce provocări serioase. Echipele bine plătite, cu experiență și resurse, devin tot mai dificil de susținut atunci când soluțiile tehnologice pot obține rezultate acceptabile la costuri mult mai mici. În plus, comunicatul oficial al ProTV face referire la o „adaptare a strategiei de conținut” și la echilibrarea între televiziunea tradițională și consumul digital, limpezind de fapt că pentru televiziune se pregătește o transformare profundă.
Declarația lui Cătălin Măruță, lipsită de directete referitoare la decizia postului, sugerează un șoc colectiv al unei industrii în plină schimbare. În absența unui suport explicit pentru motivările acestei decizii, se instalează o conștientizare: nu este vorba doar despre un format care și-a trăit maturitatea, ci despre începutul unei epoci în care munca intensivă, umană și costisitoare în considerație, riscă să cedeze locul unei automatisări tot mai avansate.
### Ce urmează?
Oprirea „La Măruță” nu trebuie privită doar ca o simplă desprindere de o emisiune cunoscută, ci ca un semnal clar al momentului de răscruce pe care îl traversează industria media și nu numai. Într-un peisaj în care tehnologia avansează rapid și schimbă fundamental modul în care este produs conținutul, cei implicați în producție trebuie să se adapteze pentru a nu rămâne în urmă.
Pe termen scurt, aceste mutări pot părea dureroase, însă ele devin semnul unui proces implacabil de restructurare, în care cei mai vulnerabili sunt tocmai cei care, odată, au definit normalitatea muncii în televiziune – creatorii de conținut autentic, uman și dificil de replicat de mașini. Între timp, evoluțiile din domeniu continuă, iar producția de conținut va trebui să găsească analogii noi, abordări diferite și, mai ales, un echilibru între tehnologie și intervenție umană, dacă vor să rămână relevante.
