Instanța supremă a decis că scrisoarea trimisă de premierul Ilie Bolojan către Curtea Constituțională, în care atrage atenția asupra riscului de pierdere a fondurilor din PNRR, reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat
Decizia Curții Supreme adaugă o nouă dimensiune conflictului administrativ și politic existent între Guvern și instituțiile de control ale statului. În centrul acestei dispute stă riscul semnificativ de a pierde fonduri europene importante, dacă deciziile cu privire la pensiile speciale vor fi din nou amânate.
### Premierul avertizează asupra riscului pierderii fondurilor europene
Într-o scrisoare trimisă către Curtea Constituțională, premierul Ilie Bolojan a exprimat îngrijorări cu privire la iminenta amânare a unor decizii legislative referitoare la pensiile speciale. În document, șeful Guvernului avertizează că întârzierea în adoptarea acestor măsuri ar putea duce la blocarea accesului României la peste 230 de milioane de euro din fondurile naționale alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Premierul a subliniat importanța clarificării acestei situații pentru evitarea unor prejudicii majore aduse bugetului național și pentru respectarea standardelor europene privind corectitudinea fiscală și transparența socială. În opinia oficialului, cuvintele și acțiunile Curții pot avea implicații directe asupra acestui proces, motiv pentru care a considerat necesar să trimită o notificare care să atragă atenția asupra riscurilor existente.
### Decizia Curții Supreme: încălcare a principiului separației puterilor
Instanța supremă a considerat însă, în decizia recentă, că această scrisoare a premierului constituie o încălcare a principiului fundamental al separației puterilor în stat. În motivarea deciziei, judecătorii au arătat că „în exercitarea atribuțiilor, premierul nu are competența de a interveni în procesul decizional al Curții Constituționale, în afara cadrului legal”.
Această hotărâre evidențiază tensiunile crescând între puterile legislative și cele executive, într-un moment în care clima politică nu este una favorabilă dialogului constructiv. Influentează și modul în care autoritățile administrează și implementează reforme prioritare, precum cele legate de pensii sau gestionarea fondurilor europene.
### Context și implicații pentru viitor
Dezbaterea asupra pensiilor speciale a reprezentat de mult timp un subiect sensibil în politicile românești, fiind considerat de opoziție și societatea civilă un exemplu de privilegii netransparente și inechitate sociale. În ultimii ani, guvernele successive au încercat să adreseze aceste probleme, însă rezistența la reforme a fost una acerbă, în parte din cauza presiunii intereselor de grup și blocajelor legislative.
Decizia Curții Supreme adaugă o nouă poveste de conflict între instituțiile statului, ce riscă să întârzie procesul de reformare și să pună în pericol accesul României la fondurile europene legate de PNRR. În timp ce autoritățile și-au afirmat, anterior, dorința de a respecta recomandările și deciziile Curții, această hotărâre îngreunează și mai mult procesul de coordonare și responsabilizare între puteri.
Dacă până acum tensiunile au fost generate de divergențe politice și ideologice, decizia judiciară subliniază însă limitele și responsabilitățile fiecărei instanțe. În acest context, rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi modalități de a depăși blocajele și de a avansa cu reformele promise, sau dacă această dispută va adânci criza de încredere între instituții.
Pentru moment, evoluțiile indică o situație foarte fragilă, în care excluziunea dialogului deschis și respectului pentru separația puterilor poate avea consecințe pe termen lung asupra planurilor de reformare a sistemului social și economic al țării. În cazul în care deciziile nu vor fi luate în acord cu recomandările Curții, riscul de a pierde finanțarea europeană va rămâne o amenințare reală și concretă pentru bugetul național și pentru stabilitatea reformelor esențiale din următorii ani.
