Relația dintre Ungaria și maghiarii din România, zguduită de rezultatul alegerilor
Campania electorală și alegerile parlamentare din Ungaria din aprilie 2026 au evidențiat încă o dată legăturile strânse dintre statul vecin și comunitatea maghiară din România. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) a sprijinit activ coaliția de guvernământ FIDESZ – KDNP și pe premierul Viktor Orban, prin mobilizarea voturilor maghiarilor din România, exprimate în special prin corespondență și la secțiile de votare ale reprezentanțelor diplomatice ungare.
Potrivit Autorității Electorale Centrale din Ungaria, aproximativ 204.000 de voturi prin corespondență au fost exprimate din România, dintre care 87% au fost în favoarea FIDESZ-KDNP. Aceste voturi au influențat redistribuirea mandatelor la nivel de listă, determinând 1 sau 2 mandate. UDMR și-a mobilizat resursele pentru a susține FIDESZ, atât în România, cât și în Ungaria.
Rezultatul alegerilor din Ungaria are efecte semnificative asupra UDMR și a reprezentării politice a maghiarilor din România. Unii lideri au primit deja solicitări de demisie. Analiza prezentă examinează impactul acestor alegeri asupra UDMR, a relației dintre comunitatea maghiară și Ungaria, precum și a relațiilor dintre România și Ungaria.
Istoric și evoluție a relațiilor bilaterale
România și Ungaria împărtășesc o istorie comună complexă. După căderea blocului comunist, cele două state au făcut progrese, deși reconcilierea efectivă este încă un proces în curs. Statutul comunității maghiare din România a fost și rămâne un subiect central.
În perioada comunistă, subiectul maghiarilor din România era un tabu la Budapesta, în timp ce în România era abordat prin politici de asimilare. După 1989, comunitatea maghiară din Transilvania a devenit o temă importantă în relațiile bilaterale și stabilitatea regională.
Premierul maghiar Jozsef Antall a afirmat: „Sunt prim-ministrul a 15 milioane de maghiari.” Declarația sa, considerată o formă de revizionism, a provocat reacții virulente. Pentru securizarea Europei Centrale și de Est, Vestul a impulsionat integrarea în Consiliul Europei, NATO și UE. România și Ungaria au fost nevoite să încheie un tratat bilateral de cooperare și bună vecinătate și să reglementeze situația comunității maghiare, pentru a evita potențialele conflicte interetnice.
UDMR a fost un promotor al integrării României în structurile euroatlantice, considerând că maghiarii din Transilvania ar putea astfel să facă parte din aceleași structuri ca și Ungaria. UDMR a văzut, de asemenea, o oportunitate de a obține garanții legale și instituționale pentru exprimarea identității etnice. Integrarea a fost rezultatul dialogului trilateral București – UDMR – Budapesta.
Strategia UDMR și principiul echidistanței
UDMR a aplicat doctrina Marko Bela, bazată pe echidistanța față de guvernele de la Budapesta și București. Scopul era de a asigura autonomia politică a comunității maghiare. Marko Bela a condus UDMR timp de 18 ani, menținând relații de cooperare cu toate guvernele de la Budapesta și obținând drepturi pentru comunitatea maghiară, în principal prin participarea la guvernare.
Principiul echidistanței a fost afectat de tentativele de intruziune ale partidelor și guvernelor de la Budapesta, inclusiv prin susținerea unor grupări politice sau crearea de formațiuni alternative. Aceste intruziuni au fost însoțite de finanțări consistente, în special prin organizații neguvernamentale.
Revenirea FIDESZ la guvernare în 2010 a accentuat atacurile. După integrarea României și Ungariei în NATO și UE, ambele state au demarat un proces de reunificare națională a conaționalilor din afara granițelor. Viktor Orban a adoptat legislația privind maghiarii din afara granițelor, creând legitimația de maghiar. România a răspuns cu acordarea cetățeniei române în procedură simplificată pentru românii din afara granițelor.
În 2011, guvernul Orban a adoptat Strategia Națională pentru reunificarea națiunii maghiare, inclusiv acordarea cetățeniei și investiții în educație, cultură, mass-media și sport. Odată cu dubla cetățenie, a venit și dreptul la vot. FIDESZ avea deja o aderență puternică în rândul maghiarilor din România, deoarece Orban a țintit direct această comunitate, după ce a eșuat să-și impună lideri în UDMR.
Marko Bela s-a retras din politică în 2009. Kelemen Hunor a preluat conducerea UDMR în 2011, după ce a fost ales la Oradea. FIDESZ a încercat să susțină un contracandidat, dar Kelemen a câștigat detașat votul. Noul lider a reușit să devină principalul partener politic al lui Viktor Orban.
Consecințele alegerilor din Ungaria
Rezultatul alegerilor din Ungaria afectează în primul rând comunitatea maghiară din România. Aceasta, legată de Orban Viktor, este acum zguduită de rezultatul alegerilor. Pentru mulți maghiari din Transilvania, Orban rămâne un simbol.
Nu este de așteptat o radicalizare a comunității. Va fi important modul în care UDMR va gestiona această situație. UDMR este, la rândul său, afectată de rezultatul alegerilor. Reacțiile inițiale sugerează că sprijinul UDMR pentru Orban nu a fost doar pentru a menține unitatea electoratului, ci pentru că liderii UDMR împărtășesc aceleași viziuni politice.
Este puțin probabil ca președintele UDMR să demisioneze sau să se retragă de la guvernare. O astfel de decizie ar sugera influența Budapestei, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria formațiunii. Singurul motiv pentru o demisie ar fi dacă președintele UDMR ar fi văzut ca susținător al unui lider cu idei incompatibile cu principiile democratice.
Un proces de schimbare a liderului UDMR este în curs. Antal Arpad, Tancos Barna și Cseke Attila sunt potențiali candidați. Decizia finală depinde de Kelemen Hunor. Rezultatul alegerilor din Ungaria ar putea influența hotărârea lui Kelemen.
UDMR așteaptă deciziile guvernului Magyar Peter. Magyar Peter îl va consulta pe Marko Bela. Magyar Peter nu va abandona instituțiile de învățământ și cultură susținute de Orban. Menținerea finanțărilor sociale va depinde de resursele financiare ale Ungariei.
Magyar Peter va demola rețeaua de propagandă și influență iliberală construită de FIDESZ în România. Va schimba, probabil, brokerii de putere. O provocare majoră va fi relația cu cultele istorice maghiare.
În esență, Magyar Peter are aceeași provocare în România ca și în Ungaria: să restabilească o relație bazată pe principii democratice și să elibereze comunitatea maghiară de propaganda și ideologia iliberală.
UDMR se află într-o criză, deși încearcă să minimalizeze rezultatele alegerilor din Ungaria. Pentru UDMR, acesta ar putea fi un moment de trezire la realitate.
În prezent, nu există informații oficiale privind o viitoare întâlnire între prim-ministrul ungar Magyar Peter și președintele UDMR, Kelemen Hunor, însă se așteaptă ca discuțiile să înceapă în perioada următoare.
