Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent într-un interviu acordat podcastului britanic „The Rest Is Politics: Leading” că ar sprijini reunificarea cu România dacă în prezent s-ar organiza un referendum pe această temă. Declarația vine într-un moment de tensiune și incertitudine legată de statutul și identitatea națională a țării, dar și în contextul unor discuții tot mai intense despre apropierea celor două state.
### Maia Sandu și posibilitatea reunificării cu România
Maia Sandu a afirmat că, dacă un referendum pentru reunificare ar avea loc acum, ea personal ar vota pentru această opțiune. „Moldova a fost parte a României. După declararea independenței, nu știam câți oameni ar sprijini reunificarea cu România, pentru că nu am avut un referendum”, a spus președinta, subliniind faptul că, în opinia sa, sentimentul național și dorința de reunificare sunt mai puternice decât s-ar putea crede la prima vedere, dacă opinia publică exprimată în mod direct.
Decizia lui Maia Sandu ar putea fi interpretată ca un semnal de deschidere față de subiect, în contextul în care relațiile dintre Chișinău și București s-au consolidat în ultimii ani, în ciuda unor reticențe din partea altor factori politici sau sociale din Moldova. Totodată, ea recunoaște că, de-a lungul anilor, opinia publică moldoveană s-a divizat cu privire la această temă, iar lipsa unui referendum oficial a păstrat în mare măsură o stare de incertitudine.
### Istoricul relațiilor moldo-române și actualitatea din Moldova
Întreaga discuție despre reunificare nu este una nouă în politica moldovenească. La începutul anilor 1990, odată cu obținerea independenței, un număr tot mai mare de cetățeni au manifestat interes pentru apropierea de România, unii chiar pentru un scenariu de reunificare totală. În timp, însă, această temă a devenit mai delicată, fiind influențată de factori geopolitici, economici și sociali.
Contextul actual este însă diferit. Recente sondaje arată că o parte considerabilă din populație nu susține neapărat ideea de reunificare în condițiile actuale, dar opinia oficială și anumite elite politice sunt mai deschise către acest subiect. În plus, est-europenii privesc cu o anumită reticență implicarea directă a Rusiei în politica Moldovei, fapt care sporește interesul pentru alianțe mai strânse cu statele vecine, în special România, membră a Uniunii Europene și NATO.
### Perspective și implicații pentru relațiile moldo-române
Declarația Maiei Sandu a venit în contextul unei perioade în care relațiile dintre Chișinău și București se află pe un trend ascendent, caracterizat prin cooperare economică, sprijin în domeniul educației și asistență în dezvoltarea infrastructurii. Totodată, această poziție deschisă a președintei moldovene face ca discuțiile despre reunificare să capete noi valențe, în ciuda rezistenței din partea unor forțe politice și sociale din Moldova.
Deocamdată, un astfel de scenariu pare departe de realizare, din cauza numerouslor provocări interne și externe, dar declarațiile Maiei Sandu pot fi interpretate ca o recunoaștere a unor sentimente și aspirații pe care le resimt o parte semnificativă a românilor și moldovenilor deopotrivă. În viitor, această temă va continua să fie în centrul discuțiilor politice, în condițiile în care criza geopolitică din regiune și apropierea de Uniunea Europeană accentuează interesul pentru întărirea legăturilor cu România.
Deși declarațiile recente nu indică o mișcare iminentă în sensul reunificării, ele deschid un nou capitol în relația bilaterală, sugerând că, în cazul unei schimbări favorabile în opinia publică și a contextului politic, această idee poate deveni din ce în ce mai relevantă în discuțiile din Moldova.
