Meta își găsește în fața unui proces extrem de delicat, programat să înceapă în curând în New Mexico, și încearcă să controleze încă din fașă discuția care va avea loc în sala de judecată. Compania pariază pe o strategie agresivă de excludere a anumitor subiecte, sperând să limiteze dezbaterile legate de impactul platformelor sale asupra minorilor. În această perioadă, procesul devine mai mult decât o simplă acțiune legală: este un test major al modului în care Big Tech își apără reputația în fața acuzațiilor grave legate de siguranța și sănătatea tinerilor.
Ce vrea să ascundă Meta în sala de judecată
Meta utilizează o procedură juridică numită „motion in limine”, adică o solicitare în avans ca anumite probe sau discuții să fie excluse din dosar.în esență, scopul este ca juriul să fie expus doar la informațiile relevante și să nu fie influențat de elemente care pot părea spectaculoase sau emoționale, dar care nu au legătură directă cu aspectul legal central. Însă volumul și diversitatea acestor cereri indică o intenție clară de a controla narativele despre companie.
Meta cere, printre altele, să nu fie discutate studii și articole despre impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor sau recomandări publice ale fostului surgeon general al SUA privitoare la subiect. În plus, compania insistă ca juriul să nu fie expus anumitor detalii despre resursele financiare sau despre trecutul personal al lui Mark Zuckerberg, considerând că aceste informații ar putea afecta percepția despre companie mai mult decât despre cazul concret în față. De asemenea, Meta vrea să excludă orice referințe la cazul adolescenta britanică Molly Russell, care și-a pierdut viața în 2017 și a devenit simbolul dezbaterii globale despre conținutul periculos online. În planul tehnologic, compania insistă să nu fie discutată despre chatbot-urile bazate pe inteligență artificială, pe motiv că cazul nu se referă deloc la aceste tehnologii. Însă, analistii consideră că aceste excluderi sunt mai degrabă o încercare de a acoperi investițiile mari în AI și de a evita o dezbatere publică despre rolul acestor instrumente în siguranta tinerilor.
Acuzații grave și strategia de apărare a Meta
Procesul decorază acuzația din partea statului New Mexico, care susține că Meta nu doar că nu a reușit să împiedice exploatarea minorilor, ci ar fi și acționat în mod algoritmic pentru a amplifica conținutul dăunător. În plângerea depusă în 2023, autoritățile descriu teste făcute sub acoperire, în care au creat conturi false de minori pe Facebook și Instagram și au primit mesaje explicite sau conținut sexual, în condițiile în care platformele au răspuns inadecvat.
Din perspectiva companiei, însă, această poveste are și o față publică: Meta se pregătește să facă din proces un referendum nu despre siguranța minorilor, ci despre tot ce a deranjat utilizatorii în ultimii ani. În încercarea de a limita daunele scontate, compania promovă măsuri concrete precum lansarea „Teen Accounts” pe Instagram, setări mai stricte, și mecanisme automate pentru identificarea și blocarea conturilor false ale celor sub 13 ani. În același timp, Meta a anunțat înnoirea eforturilor de a elimina sute de mii de conturi cu comportamente periculoase sau sexualizare a copiilor și a arătat astfel că, nu doar în fața tribunalului, ci și public, își asumă măsuri pentru protejarea tinerilor.
Ce urmează și cum va influența decizia acest proces
În cazul în care judecătorul va aproba excluderile propuse de Meta, juriul va fi privit doar la anumite aspecte legate de încălcarea legii în gestionarea siguranței minorilor, fără a fi expus la alte„bagaje” reputaționale sau teme emoționale. Aceste decizii vor fi cruciale pentru modul în care compania va fi percepută în ochii publicului și, cel mai important, vor stabili dacă se va face un precedent în legislația și dezbaterea privind responsabilitatea platformelor online.
În acest moment, totodată, rămâne de urmărit dacă Meta va reuși să păstreze discuția despre tehnologie, AI și problemele legate de siguranța minorilor în sfera expertizei și nu în sala de judecată, astfel încât să nu fie nevoit să răspundă public pentru problemele pe care, dincolo de sistemul juridic, tot încearcă să le gestioneze și să le justifice. În ambele cazuri, situația rămâne deschisă, iar deciziile care vor urma vor putea schimba modul în care companiile tech sunt responsabilizate pentru impactul lor asupra tinerilor.
