Uniunea Europeană încearcă din nou să salveze acordul de liber schimb cu Mercosur, dar obstacolele multiple și diviziunile interne ale statelor membre pun în pericol încheierea acestuia. La sfârșitul săptămânii trecute, miniștri ai Agriculturii din blocul comunitar au fost convocați pentru o rundă decisivă de discuții, programate miercuri, menite să găsească o soluție pentru ratificarea unor acorduri protejând atât interesele economice, cât și pe cele de mediu și sociale.
Lupta pentru semnarea acordului în ciuda opoziției din Italia și Franța
Astfel de încercări ale Uniunii Europene de a încheia un parteneriat comercial cu țările din Mercosur, format din Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay, s-au făcut deja de ani de zile. În ultimele luni, însă, vocea critică s-a amplificat, ca urmare a acuzațiilor legate de impactul asupra mediului, în special defrișările masive ale pădurilor Amazoniene. Italia și Franța, doi dintre cei mai influenți membri ai UE, au manifestat o poziție fermă împotriva ratificării, considerând acordul unul „periculos pentru biodiversitate” și „insuficient de strict” în ceea ce privește controalele pentru mediu.
Luna trecută, președintele francez a avertizat că „nu putem ratifica un acord care încurajează defrișările”, iar Italia a reiterat preocupările sale privind echilibrul între beneficiile comerciale și riscurile ecologice. Aceste declarații au alimentat frustrarea și incertitudinea în interiorul blocului european, manifestând o divergență profundă între națiunile cu o agricultură puternică, care se simt amenințate, și cele încurajate de potențialul economic al acordului.
Contextul negocierilor: interese economice, protecția mediului și pașii următori
Acordul Mercosur-UE, încheiat formal în 2019, a fost antecedentul unor ani de negocieri intense, care aveau ca scop reducerea tarifelor vamale și crearea unui cadru favorabil schimburilor comerciale dintre cele două blocuri. Proiectul gestiona o piață de peste 700 de milioane de consumatori, promițând beneficii majore pentru industriile europene de tehnologie, energie și agricultură.
Însă, dezbaterile aprinse privind impactul asupra mediului au întors opinia publică împotriva încheierii formalizate a acordului. Greenpeace și alte organizații ecologiste au criticat vehement lipsa de măsuri ferme pentru protejarea pădurilor, iar actorii politici au fost nevoiți să își ajusteze pozițiile pentru a ține cont de opinia cetățenilor. În aceste condiții, guvernele din Italia și Franța au devenit tot mai reticente în a susține ratificarea, motivând că trebuie „să răspundem preocupărilor evidente ale societății civile”.
De altfel, recent, oficialii europeni au anunțat că nu există o dată clară pentru semnarea acordului, dacă nu se vor găsi soluții pentru aceste probleme. În timp ce oficialii UE insistă că „dialogul continuă și suntem deciși să finalizăm procesul în cel mai scurt timp posibil”, perspectivele rămân incert și tensionate.
Ce urmează?
În condițiile în care negocierile au rămas pentru moment în impas, se speră ca ultimele discuții să aducă compromisuri concrete, în special în domeniul protecției mediului și al standardelor sociale. Între timp, organizațiile civice și opoziția politică din statele membre continuă să exercite presiuni asupra liderilor europeni.
Agenda de lucru pentru miniștrii Agriculturii rămâne încă deschisă, dar posibilitatea semnării unui acord formal înainte de sfârșitul anului pare tot mai departe. Totodată, mesajele înconsistente și divergente din partea diferitelor state și grupări politice indică faptul că, pentru moment, viitorul acestei înțelegeri comerciale rămâne în suspans, iar fiecare pas al procesului va fi urmărit cu atenție de întreaga societate europeană.
