Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat marți seara că lipsa de resurse reprezintă unul dintre principalele obstacole în asigurarea unei supravegheri eficiente a deținuților care beneficiază de permisii regulate, după evadarea recentă a unui deținut de cetățenie turcă din Penitenciarul Rahova. Dezvăluirea vine pe fondul unei situații care tensionează imaginea sistemului penitenciar din România, în contextul în care autoritățile se confruntă cu o serie de provocări legate de gestionarea permisilor și controlul de asupra deținuților.
Evadarea notorietății de la Rahova a reaprins discuțiile despre vulnerabilitățile din sistemul penitenciar și despre măsurile insuficiente pentru a preveni astfel de incidente. În ultimele luni, mai mulți deținuți au beneficiat de permisii, fapt care a ridicat semne de întrebare asupra controalelor aplicate prioritar acestor situații. Conștienți de aceste probleme, oficialii au început să analizeze cu mai multă atenție resursele disponibile, dar, potrivit ministrului Marinescu, problema nu este de natură financiară, ci structurală.
Resurse insuficiente și probleme administrative
“Autoritățile nu dispun de resurse suficiente pentru a-i păzi pe deținuții care primesc permisii. În 3.000 de situații, am acordat permisii și nu am avut suficiente echipe de supraveghere pentru a monitoriza îndeaproape fiecare caz,” a precizat ministrul. Această declarație scoate în evidență o situație de criză în gestionarea deținuților, în condițiile în care sistemul penitenciar din România operează cu un buget relativ limitat, iar personalul de pază și supraveghere nu este suficient pentru a acoperi toate cerințele.
Momentul evadării a fost perceput ca un semnal de alarmă în contextul în care autoritățile încearcă să echilibreze între asigurarea drepturilor deținuților și măsurile de supraveghere strictă. În ultimii ani, legislația privind eliberarea condiționată și permisii a fost relaxată, în încercarea de a promova reintegrarea socială, însă acest lucru se face fără a fi pe deplin asigurate mecanisme eficiente de control.
Contextul legislativ și provocările sistemului penitenciar
România are un sistem penitenciar suprasolicitat, cu o rată considerabilă a deținuților pentru infracțiuni de diverse grave. Permiterea de permisii devine astfel un test pentru capacitatea autorităților de a combina drepturile de reintegrare cu responsabilitatea de a menține securitatea. În plus, problemele administrative și insuficiența personalului complică și mai mult această misiune, în condițiile în care gestionarea permisilor necesită resurse umane și logistice considerabile.
De asemenea, recenta evadare a unui deținut de origine turcă, caracterizată de o strategie bine coordonată, a evidențiat chiar și lacunele în verificările prealabile acordării permisurilor. Autoritățile au anunțat că vor intensifica controalele, dar sfârșitul anului și gestionarea faptului divers au atras deja atenția asupra faptului că măsurile punitive nu vor fi suficiente dacă nu se vor aloca resurse corespunzătoare.
Ce se întâmplă în continuare și perspectivele de reformă
Ministrul Marinescu a subliniat că guvernul ia în considerare măsuri pentru a ajusta sistemul de supraveghere și a asigura o monitorizare mai strictă a deținuților cu permisii. Totodată, există presiuni din partea opiniei publice pentru o reformă profundă a sistemului penitenciar, în vederea evitării de astfel de incidente care pot pune în pericol nu doar siguranța publică, ci și credibilitatea autorităților de stat.
În cele din urmă, specialiștii și organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra echilibrului delicat între facilitarea reintegrării și menținerea siguranței. Între timp, evadarea de la Rahova rămâne un exemplu clar al nevoii urgente de a revizui și îmbunătăți cadrul legislativ, resurselor umane și sistemului de control, pentru a preveni astfel de evenimente pe viitor. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să găsească un compromis eficient între drepturile deținuților și protecția societății.
