România solicită o amânare a implementării politicilor europene pentru energia verde, pentru a asigura sustenabilitatea economică
România a ieșit public pentru a-și reafirma poziția privind procesul de tranziție energetică aplicată de Uniunea Europeană, solicitând o perioada de adaptare mai lungă, menit să protejeze economia națională de eventuale șocuri. În cadrul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, președintele României, Nicușor Dan, a subliniat importanța ca politicile privind energia verde să fie implementate într-un mod sustenabil, fără a compromite creșterea economică a țării.
### România cere flexibilitate pentru o tranziție echitabilă
Decizia de a cere o amânare a termenelor stricte impuse de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea și implementarea surselor de energie regenerabilă vine în contextul în care România se confruntă cu provocări semnificative în domeniul energetic. Anul trecut, guvernul de la București a manifestat îngrijorări legate de costurile ridicate ale tranziției și de impactul asupra consumatorilor și industriei locale, mai ales în sectoare sensibile precum cel terțiar și cel al producției.
„România susține o tranziție mai lungă pentru aplicarea politicilor legate de energia verde, astfel încât acestea să fie sustenabile și să nu afecteze negativ economia noastră,” a afirmat Nicușor Dan, în cadrul conversației. El a adăugat că țara noastră trebuie să aibă timp pentru a-și adapta infrastructura energetică și pentru a investi în tehnologii noi, fără a priva cetățenii de acces la o energie sigură și accesibilă.
Acest apel la flexibilitate urmează unui context european în care mai multe state expresă reevaluări cu privire la ritmul de implementare a politicilor climatice, invocând riscuri precum creșterea prețurilor la energie și destabilizarea economiilor naționale. În special în țările din Europa Centrală și de Est, unde economia este încă dependență de combustibili fosili, această discuție a căpătat o nouă amploare în ultimele luni.
### Prioritizarea sustenabilității și protejarea industriei autohtone
Discuția dintre Nicușor Dan și Antonio Costa a vizat și tematica de a găsi un echilibru între ambițiile ecologice și nevoile economice. România, ca și alte state membre, vrea să fie parte activă în procesul de tranziție, dar nu dorește să fie lăsată în urmă din cauza unor termene rigide sau a unor politici care nu țin cont de specificul economic național.
Președintele României a subliniat că „energiea trebuie să fie o prioritate, dar trebuie gestionată cu grijă, astfel încât să nu se pună în pericol stabilitatea locurilor de muncă sau bunăstarea cetățenilor”. În acest sens, autoritățile române caută soluții pentru o dezvoltare durabilă, sprijinind în același timp megastructuri energetice care să fie compatibile cu realitățile locale.
Contextul european, însă, pare să se îndrepte spre moduri de a încadra în planul general și excepțiile pentru țările cu nevoie speciale, precum România. Unele surse din cadrul Comisiei Europene indică posibilitatea de a adapta calendarul pentru anumite state, în funcție de progresul și performanțele naționale în domeniul energiei regenerabile.
### Perspective și viitorul politicilor energetice
În timp ce până acum discuțiile despre energia verde în Europa s-au concentrat pe ambiția de a reduce emisiile de carbon și de a impune obiective climatice ambițioase, poziția României indică o nevoie de echilibru. Șansa ca această poziție să fie luată în calcul într-un mod constructiv devine tot mai clară, mai ales în contextul pregătirii pentru Consiliul European de săptămâna viitoare.
De altfel, oficialii români de la București urmăresc cu atenție modul în care trebuie să evolueze aceste politici, poziționându-se ferm pentru o tranziție realistă, care să nu compromită stabilitatea economică a țării. Alegerile de a cere flexibilitate și de a evita termenii rigizi reflectă și o maturizare a poziției României în cadrul Uniunii Europene, precum și dorința de a participa activ la conturarea politicilor energetice comune, adaptate specificului fiecărui stat membru.
În timp ce discuțiile de la nivel european continuă, România pare pregătită să insiste pentru o abordare mai echilibrată, în speranța că astfel va reuși să-și atingă obiectivele de dezvoltare durabilă fără a sacrifica stabilitatea sectorului energetic și bunăstarea cetățenilor. La orizont se profilează un proces de negociere mai complex, în care echilibrul dintre ambițiile climatice și realitățile economice va fi deci cheia succesului pentru următorii ani.
