Craiova, 25 august 2023 — Decizii controversate și o dispută iscată în ultimele zile la nivelul administrației locale din România au aprins spiritele între primari și guvern. În timp ce discuțiile desfășurate la nivel înalt ating subiecte precum transferul surplusului din taxele locale, vocea județelor precum Dolj începe să se facă remarcată, aducând în discuție implicații majore pentru bugetele locale.
Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a făcut declarații fără menajamente vineri seară, la o emisiune difuzată de Antena 3. Fosta ministră social-democrată a adus în prim-plan o informație de natură să stârnească îngrijorare printre edili – în fond, această învolburare de opinii pare să contrasteze cu promisiunile anterioare ale guvernului privind echitatea în distribuirea fondurilor publice. Vasilescu susține că premierul Ilie Bolojan le-a transmis primarilor, în cadrul întâlnirii lor recente cu Asociația Municipiilor din România, o veste neașteptată: surplusul generat de majorările la taxele locale va fi direcționat integral către bugetul național, lăsând administrațiile locale fără hrană financiară suplimentară pentru proiectele lor.
„Premierul Bolojan le-a spus primarilor că surplusul din taxele locale majorate va merge la bugetul național și nu va rămâne în bugetele administrațiilor locale”, a declarat Vasilescu, subliniind astfel cum această măsură ar putea submina autonomia financiară a autorităților locale din întreaga țară. Această poziție identifică o adevărată breșă în promisiunile anterioare ale guvernului, care anunțaseră măsuri menite să sprijine și să consolideze independența economico-financiară a administrațiilor locale.
Contextul acestei decizii trebuie înțeles în lumina recentelor modificări legislative, menite să crească veniturile bugetelor locale prin ajustarea impozitelor și taxelor locale. În schimb, primarii sunt acum confruntați cu perspectivele unui transfer de resurse către centru, ceea ce le poate afecta planurile pentru investiții și pentru susținerea infrastructurii locale. O astfel de mișcare riscă să reducă drastic autonomia bugetară a orașelor și comunelor din țară, pe fondul controverselor generate de politicile fiscale și financiare ale guvernului.
Discuția a izbucnit în contextul unor tensiuni mai vechi între Executiv și autoritățile locale, în special după ce mai mulți edili și-au exprimat nemulțumirea față de distribuția fondurilor publice și față de modul în care sunt gestionate sursele financiare destinate serviciilor publice. În același timp, această poziție a guvernului pare să fie o încercare de centralizare a resurselor în condițiile în care economia națională se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv creșteri de cheltuieli și presiuni fiscale.
Pentru primarul Vasilescu, această decizie pune în pericol echilibrul financiar al multor orașe și comunicatează un mesaj clar despre intenția guvernului de a-și consolida controlul asupra banilor publici. „Este o măsură care va avea impact major asupra dezvoltării orașelor, mai ales în condițiile în care autoritățile locale aveau nevoie de acești bani pentru a realiza proiecte de infrastructură, dvs. pentru a crește calitatea vieții locuitorilor”, a adăugat ea.
Dincolo de declarațiile politice, această dispută indică o încordare tot mai mare între nivelul central și cel local, o luptă pentru controlul și distribuirea resurselor financiare în timp ce România navighează prin perioade de instabilitate economică și politică. Rămâne de văzut dacă guvernul va revizui această poziție sau dacă primarii vor reuși să își păstreze autonomia în gestionarea bugetelor. În orice caz, mesajele transmise la nivelul cel mai înalt pasesc pe un teren delicat, unde deciziile luate pot influența modul în care se vor dezvolta orașele și comunitățile pentru următorii ani.
