Pe scurt:
Până la sfârșitul anului 2025, internetul s-a transformat dintr-un spațiu de navigare simplă în un ecosistem complex, cu implicații legale, geopolitice și emoționale, solicitând utilizatorilor o implicare mai activă în gestionarea riscurilor digitale, în contextul accelerării reglementărilor și al evoluției tehnologice AI, precum ChatGPT, Gemini sau Claude.
Detaliile complete
În ultimul an, percepția asupra internetului s-a schimbat radical. În timp ce înainte era considerat un spațiu de relaxare, producție de conținut și comunicare informală, în 2025 acesta devine o infrastructură critică al cărei control și reguli se reglementează tot mai strict, atât la nivel european, cât și la nivel global. Se oglindește o transformare profundă în modul în care utilizatorii percep security, confidențialitate și responsabilitate: internetul, odată un „vest sălbatic”, a devenit un teren guvernat de norme, sancțiuni și reglementări geopolitice.
Un punct de cotitură a fost în 2024, când europenii au definit prin reguli clare, precum Digital Services Act, responsabilitățile platformelor și modul în care acestea trebuie să transparente modul de moderare și să se asigure de siguranța utilizatorilor. În 2025, însă, aceste măsuri au început să se manifeste nu doar prin amendamente, ci și prin reacții din partea altor actori globali. Statele Unite, de exemplu, au avertizat asupra posibilelor contramăsuri, introducând interdicții și sancțiuni împotriva unor oficiali europeni, accentuând astfel tensiunile geopolitice în domeniul digital.
Această dinamică a transformat internetul într-un spațiu încărcat emoțional, unde regulile diferă uneori fundamental: o zi platformele sunt scuturi ale libertății de exprimare, altă zi sunt invocate reguli de moderare stricte, iar sentimentul de nesiguranță și frică de dezinformare sau de restricții devine din ce în ce mai pregnant pentru utilizatorii obișnuiți. În plus, vulnerabilitățile infrastructurale, precum cablurile submarine sau centrele de date, reies tot mai pregnant ca fiind puncte critice, iar incidente precum tăierile de cabluri din Marea Roșie cauzează reducerea calității serviciilor și creșterea latenței, cu impact direct asupra utilizatorilor, inclusiv în România.
Pe side-ul tehnologic, mari companii devin din ce în ce mai implicate în gestionarea infrastructurii. Meta și-a anunțat proiecte majore privind cablurile submarine, ceea ce înseamnă nu doar conectivitate, ci și control asupra fluxurilor de date – o mișcare cu implicații majore în economia și securitatea digitală globală. NATO, la rândul său, a început să investească în protejarea acestei infrastructuri, confirmând nivelul de vulnerabilitate și importanță strategică a rețelelor subacvatice.
Un aspect care a devenit tot mai clar în 2025 este modul în care aceste tehnologii și reglementări influențează emoțiile și încrederea utilizatorilor. Deepfake-urile și clonele vocale au declanșat o avalanșă de escrocherii și abuzuri, afectând în mod deosebit sănătatea mentală și relațiile interumane. În acest context, AI-ul devine și un „companion”, o soluție pentru cei care caută sprijin emoțional, dar și un risc de manipulare. Părțile vulnerabile – adolescenții, părinții, chiar și angajații – sunt tot mai expuse la exploatarea noilor tehnologii, ceea ce determină intervenții legislative și campanii de conștientizare la nivel mondial.
Dezbaterea legată de confidențialitate și control al datelor a atins și alte niveluri, mai nuanțate. În timp ce giganții tehnologici, precum Google, trag linie și ajustează politicile privind cookies și trackingul, alte țări precum Italia aplică amenzi celor care încalcă reguli stricte de confidențialitate – cum e cazul Apple. În același timp, consumatorii se află într-un contract invizibil – acceptă să fie urmăriți, dat, analizați, în schimbul accesului la diverse servicii digitale. Respingerea acestor mecanisme poate duce la acces limitat sau experiențe mai puțin personalizate, lăsând utilizatorul într-o stare de nesiguranță și frustrare continuă.
Apariția personalizată a AI ca „însușire” a suportului emoțional nu a fost nici ea lipsită de controverse. În SUA, orașe ca New York și California au început să discute reglementări care impun transparență pentru AI-ul folosit ca „companion”, în special pentru copii și tineri vulnerabili. În același timp, cazul unei fetițe care a suferit după interacțiuni cu chatbots sugerează că relația cu AI-ul poate deveni problematică, influențând sănătatea mentală pe termen lung.
Toate aceste transformări afectează profund traiectoria emoțională a utilizatorilor. Anxietatea, sentimentul de singurătate, competiția constantă cu imaginile, frica de dezinformare și manipulare se combină cu o nevoie tot mai mare de refugiu în AI, ca o formă de autoprotecție. În această situație, AI-urile precum ChatGPT, Gemini sau Claude devin parteneri, dar și stimulatori ai unor riscuri, dacă nu sunt gestionate corect. În cele din urmă, această mixologie de tehnologii și reglementări a pus în discuție însăși natura încrederii și intimității în era digitală.
Context și relevanță
Transformările din 2025 sunt rezultatul unor evoluții accelerate ale tehnologiei și ale politicilor globale. În ultimii ani, am asistat la consolidarea superputerilor digitale și la reglementări ce urmăresc răspândirea responsabilă a AI, însă adaptarea la aceste reguli s-a dovedit uneori violentă. De exemplu, legislația europenă a accelerat procesul de responsabilizare a platformelor, în timp ce tensiunile între Occident și SUA au evidențiat cât de fragile pot fi infrastructurile și cât de vulnerabile sunt noile tehnologii în contextul geopolitic.
Această situație se leagă și de istoria evoluției internetului, care a trecut de la o rețea deschisă și autogestionată, la un câmp de luptă geopolitic și de dominare economică. În plus, creșterea utilizării AI-urilor de tip ChatGPT, Gemini sau Claude a schimbat fundamental modul în care oamenii se informează, socializează și gestionează stresul emoțional. Acest interval de timp și aceste evoluții sunt relevante pentru înțelegerea direcției în care mergem și pentru a conștientiza responsabilitatea colectivă în a gestiona aceste tehnologii.
Ce înseamnă pentru public
Pentru utilizatori, 2025 a adus în primul rând o nevoie sporită de vigilență și un set nou de reguli nescrise: verifică întotdeauna sursa, confirmă identitatea, păstrează controlul asupra datelor personale. În plus, contează din ce în ce mai mult asumarea unui comportament responsabil în online, inclusiv în interacțiunea cu AI. În același timp, apar alternative și inițiative de regândire a rețelelor sociale și a platformelor: de la ecosisteme descentralizate la rețele care pun accent pe intimitate și control al utilizatorului.
Pe termen lung, această înmulțire a riscurilor și a responsabilităților poate duce la o „trezire” civică și digitală, în care oamenii devin conștienți de valoarea și limitele propriilor alegeri online. În plus, mitul unei internet mai sigure și mai ușor de control devine mai mult un deziderat decât o realitate, dar poate stimula implementarea unor comportamente și politici mai responsabile, precum folosirea unor coduri simple de urgență sau crearea unor mici gesturi de „igienă digitală”.
Întrebări și răspunsuri
Care sunt faptele principale?
În 2025, internetul a devenit un spațiu din ce în ce mai reglementat și geopolitizat, cu incidente legate de infrastructură, sancțiuni, reglementări europene și controverse în ceea ce privește confidențialitatea și AI.
De ce este relevant acum?
Trecerea de la un internet informal și deschis la un ecosistem controlat și politic a fost accelerată de schimbări legislative, de tensiuni geopolitice și de avansul tehnologic, impunând o reevaluare a modului în care utilizatorii gestionează siguranța și încrederea în mediul digital.
