Viktor Orban, premierul Ungariei, și formațiunea sa politică, Fidesz, se pregătesc pentru un scrutin prezidențial care se anunță a fi cel mai strâns din ultimele două decenii. Alegerile din 12 aprilie vin după o serie de patru victorii categorice, dar pe fondul criticilor internaționale tot mai ample. Acestea vizează, în special, regresul standardelor democratice, limitarea libertății presei și politicile controversate privind drepturile comunității LGBTQ.
Acuzații de erodare a democrației
Din 2011, când a impus o nouă Constituție, Orban a restructurat sistemul legislativ, modificând sute de acte normative. În primul său mandat, Fidesz a impus pensionarea forțată a sute de magistrați, o măsură criticată de Uniunea Europeană. Curtea Constituțională a Ungariei a invalidat ulterior anumite prevederi ale acestei legislații controversate. Adversarii politici acuză schimbarea regulilor electorale pentru a consolida puterea lui Orban, inclusiv redesenarea hărții districtelor și votul etnicilor maghiari din regiune.
Începând cu 2022, Orban a recurs frecvent la guvernarea prin decrete, invocând starea de urgență din cauza războiului din Ucraina. Aceasta a fost însoțită de măsuri împotriva organizațiilor neguvernamentale și un control sporit asupra mediului academic. Fundația Open Society Foundations, fondată de George Soros, și-a închis biroul din București și s-a mutat la Berlin. Universitatea Central Europeană, fondată de Soros, s-a mutat la Viena. Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, afirmând că a primit mandate clare de la alegători.
Ruptură cu valorile occidentale
Orban s-a prezentat ca un garant al identității culturale maghiare, opunându-se imigrației musulmane și liberalismului occidental. El se prezintă ca un protector al valorilor creștine în fața „ideologiei de gen și LGBT”. Parlamentul a adoptat o lege în 2025 care permite poliției să interzică marșurile Pride. Această măsură a fost justificată prin protejarea copiilor, considerată prioritară în fața dreptului la întrunire.
Ca răspuns la criza migrației din 2015, Ungaria a ridicat un gard la frontieră și a adoptat reguli de azil severe. Orban a ales să combată scăderea natalității prin măsuri interne, oferind stimulente fiscale familiilor pentru a încuraja creșterea numărului de nașteri. Totodată, criticii acuză guvernul de „capturarea” mass-mediei, presa de stat devenind o portavoce a partidului Fidesz. Oficialii de la Budapesta resping acuzațiile UE privind limitarea libertății de exprimare.
Probleme economice și relații externe
Ungaria a lichidat datoria către Fondul Monetar Internațional în 2013, dar pandemia a inversat tendința de redresare economică. Guvernul a majorat țintele privind deficitul bugetar la 5% pentru 2025 și 2026, pentru a face loc cheltuielilor preelectorale. Măsurile pentru echilibrarea bugetului — taxe record pentru bănci, preluarea activelor din pilonul privat de pensii — au generat confruntări cu Uniunea Europeană și mediul de afaceri internațional.
Deși au asigurat stabilitate financiară statului, aceste decizii au generat confruntări repetate cu Uniunea Europeană și au tensionat relația cu mediul de afaceri internațional. Proprietatea maghiară în sectoarele-cheie a crescut semnificativ după ce apropiați ai puterii au preluat afaceri strategice. Viktor Orban a proclamat succesul acestei politici la începutul anului 2026, însă performanța economică generală rămâne îngrijorătoare, cu o perioadă de stagnare de trei ani.
Donald Trump a îndemnat cetățenii maghiari să voteze pentru realegerea premierului Viktor Orban, înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie.
