Guvernul polonez a exprimat joi o critică vehementă față de decizia Ungariei de a refuza predarea fostului ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, și de a-i oferi azil politic. Întreaga situație a generat tensiuni diplomatice în contextul relațiilor complexe dintre cele două state membre ale Uniunii Europene, punând la amploare discuțiile despre respectarea mandatului european de arestare și interoperabilitatea între țările membre.
Ungaria ignoră mandatul european de arestare și acordă azil politic unui fost ministru polonez
Tensiunile au escaladat după ce autoritățile ungare nu numai că au refuzat să îl extradeze pe Zbigniew Ziobro, acuzat în Polonia de delapidare, dar au și decis să îi acorde azil politic. Pentru guvernul de la Varșovia, această mișcare reprezintă o “măsură extrem de ostilă” față de eforturile de cooperare europeană și de respectare a Hotărârilor judecătorești.
Guvernul de la Varșovia subliniază că decizia Budapestei de a proteja un fost oficial acuzat de acte penale grave, în pofida mandatului european de arestare emis de autoritățile poloneze, reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor europene privind cooperarea judiciară. Accesul la justiție și respectarea mandatului european sunt considerate fundamentale pentru asigurarea unor standarde egale între statele membre, iar refuzul Ungariei de a respecta aceste reguli adâncește tensiunile în cadrul Uniunii Europene.
Contextul politic și legal al cazului Ziobro
Zbigniew Ziobro, fost ministru al Justiției în Polonia, a fost urmărit penal pentru delapidare și folosirea abuzivă a fondurilor publice în perioada în care a condus Ministerul. În 2021, Europol și autoritățile poloneze au emis un mandat european de arestare, solicitând extrădarea sa din Ungaria, unde acesta se afla de câțiva ani.
Însă, în ciuda acestor solicitări, oficialii maghiari au adoptat o poziție de refuz, invocând motive politice și justificate prin legislația națională care permite acordarea azilului politic. Acest pas a fost perceput de partea poloneză ca o încălcare a angajamentelor asumate în cadrul Uniunii, în special în contextul eforturilor de combatere a corupției și de consolidare a statului de drept.
Reacția oficială a Poloniei și perspectivele viitoare
Premierul polonez și oficialii Ministerului de Externe au reacționat rapid, calificând decizia Budapestei drept o demonstrație de ostilitate, în timp ce au reiterat atașamentul lor față de principiile europene. “Este o măsură extrem de ostilă ca un stat membru al Uniunii să ignore mandatul european de arestare și să acorde azil politic unui acuzat de delapidare”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez într-un comunicat oficial.
Deși situația a escaladat diplomatic, oficialii europeni continuă să monitorizeze evoluțiile și să avertizeze asupra importanței respectării legii și a cooperării între statele membre. În același timp, acest caz evidențiază dificultățile pe care le întâmpină Uniunea în concilierea intereselor naționale cu valorile și regulile comune.
Liderii UE par să fie conștienți că astfel de conflicte comerciale între statele membre pot submina coeziunea blocului, mai ales în contextul în care Bruxelles-ul și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a impune superioritatea regulamentelor europene asupra legislației naționale.
În timp ce Guvernul polonez a anunțat că va continua să fie ferm în defenderea principiilor legii și justiției, situația rămâne în suspans, iar oficialii ungari nu au dat semne de întoarcere de la decizia lor. Rămâne de văzut dacă presiunea diplomatică și celelalte mecanisme europene vor aduce o soluție pe termen scurt și cum vor evolua relațiile dintre cele două state, aflate acum într-un punct critic.
