O descoperire arheologică din inima Chinei scoate la lumină o poveste neașteptată despre evoluția tehnologică a hominizilor din Asia de Est. Pentru mult timp, se considera că această regiune a rămas în urmă față de Africa sau Europa în ceea ce privește inovațiile umane din Paleolitic. Însă, noile cercetări indică altceva: în urmă cu aproximativ 160.000 de ani, oameni preistorici înstăriți cu abilități de planificare și tehnici avansate produceau deja unelte sofisticate, fiind mai aproape de modelele catalizat de evoluția din vest decât s-a crezut până acum.
### Descoperirea de la Xigou: O nouă perspectivă asupra avansului tehnologic în Paleolitic
Situl Xigou, situat în provincia Henan, lângă lacul Danjiangkou, a devenit recent punctul cheie pentru arheologi. Ei au descoperit un complex de artefacte din piatră datate între 160.000 și 72.000 de ani, printre care se disting unelte din cuarț și cuarțit, materiale considerate greu de lucrat, dar unele dintre cele mai primitive și variate descoperite în regiune. Această diversitate de forme și funcții, combinată cu dimensiunea mică a artefactelor, sugerează un proces tehnologic bine înțeles și repetat, prin care hominizii produsese unelte mici foarte eficiente.
Cel mai important aspect îl reprezintă, totodată, modul în care aceste unelte au fost concepute: au fost fixate într-un mâner, probabil de lemn sau alt material organic, rezultând astfel unelte compozite, mult mai avansate decât simple cioburi. Cercetătorii au evidențiat un proces tutelat de mai multe etape, de la obținerea unor așchii mici și standardizate, până la prinderea și folosirea lor pentru tăiere, răzuire sau perforare. Dimensiunea și forma acestor artefacte dovedesc un nivel de planificare și control tehnologic în uz, rar întâlnit în epoca respectivă.
### Ce înseamnă această descoperire pentru percepția asupra evoluției tehnologice în Asia de Est
De multă vreme, opinia dominantă era că Asia de Est ar fi fost o regiune mai puțin avansată din punct de vedere tehnologic în comparație cu alte zone ale lumii, precum Africa sau Europa, în intervalul de timp menționat. Se credea că inovațiile majoritare, implicând planificare, specializare și comportamente mai complexe, au apărut mai devreme în vest. Descoperirea de la Xigou însă riscă să schimbe această imagine, demonstrând că aici nu a fost stagnare, ci o adaptare și rafinare a tehnologiilor deja existente.
Prezența uneltelor compozite și sofisticate indică o gândire abstractă, o înțelegere avansată a fixării obiectelor și a manevrării lor eficiente. În plus, urmele de uzură microscopice pe artefacte arată că aceste unelte aveau funcții precise, fiind folosite dinamic pentru tratarea lemnului, plantelor sau materialelor vegetale, activități ce necesită performanță și repetabilitate. Aceste detalii sugerează nu doar o tradiție tehnologică, ci și o capacitate cognitivă și strategică în rândul hominizilor din zonă.
Interesant este și contextul în care aceste unelte au apărut. Unele studii sugerează prezența unui om cu creier mai mare în această regiune, fază care ar putea explica aptitudinile tehnologice avansate. Chiar dacă legătura directă dintre creier și performanță tehnologică rămâne complexă și subiect de dezbatere, acest sit indică faptul că nu doar Homo sapiens, ci și alte populații arhaice, cum ar fi denisovanii, puteau produce unelte complexe și adaptate mediului.
### Ce întrebări rămân fără răspuns
Una dintre cele mai mari provocări pentru cercetători rămâne atribuire artefactelor unei specii anume, mai ales în lipsa fosilelor umane asociate direct și fără dubiu. Mișcarea populațiilor arhaice din regiune, prezența densă a denisovanilor sau a altor grupuri umane în acea perioadă complică identificarea clară a autorilor acestor tehnologii. În plus, datarea și legarea artefactelor de specificul populațiilor umane de pe teritoriul Chinei continuă să fiarbă de controverse și interpretări.
Pentru viitor, obiectivul principal este să se clarifice aceste aspecte, obținând probe directe precum urme de adezivi, fibre sau fragmente osoase umane, pentru a confirma cine a fost artizanul acestor unelte. Însă, odată cu această descoperire, s-a schimbat percepția: în urmă cu 160.000 de ani, hominizii din China nu doar foloseau pietre, ci inventau, planificau și construit unelte pentru activități complexe, mutând astfel înțelesul de „made in China” de la o etichetă a convenienței la un simbol al inovației timpurii. În timp ce cercetările continuă, aceste descoperiri ne amintesc că povestea evoluției umane este mult mai bogată și mai dispersată decât am fi crezut vreodată.
