România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale generative, conform unui studiu recent publicat. Numai 17.8% dintre români au raportat că au utilizat acest tip de tehnologie în anul 2025, comparativ cu o medie europeană de 32.7%. Această statistică ridică întrebări cu privire la nivelul de adoptare a inovațiilor digitale în țară și la factorii care contribuie la acest decalaj.
În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, România prezintă o diferență semnificativă. Astfel, Danemarca se află pe primul loc cu 48.4%, urmată de Estonia cu 46.6% și Malta cu 46.5%. Aceste cifre sugerează că românii se află într-o poziție defavorizată în fața colegilor lor europeni. “Suntem în urmă sau doar mai sceptici?”, se întreabă un comentator pe rețelele sociale, instigând la o dezbatere mai amplă despre percepția și integrarea tehnologiilor avansate în viața cotidiană a cetățenilor români.
Victor Alistar, expert în tehnologie și digitalizare, a declarat: “Lipsa de acces la tehnologie și lipsa de interes pentru aceste soluții sunt factori importanți care explică nivelul scăzut de utilizare al inteligenței artificiale generative în România. Este esențial ca instituțiile să se implice mai activ în educarea populației despre beneficiile și aplicabilitatea acestor instrumente.” Alistar, cu o experiență de peste două decenii în domeniul digitalizării, subliniază importanța educației digitale în procesul de adoptare a inovațiilor tehnologice.
Această situație poate fi interpretată și ca un semnal de alarmă pentru politica românească în domeniul digitalizării. Cu toate că România a făcut progrese semnificative în diversi indici tehnologici, se pare că în cazul inteligenței artificiale generative, țara nu reușește să țină pasul cu restul Europei. Recentele eforturi de a promova educația digitală în școli și universități nu par suficiente, iar specialiștii atrag atenția că este nevoie de o strategie națională bine conturată.
Studiul a generat reacții diverse în rândul utilizatorilor de social media. “Voi folosiți AI? Ce ați învățat? Ce ați schimbat? Ce ați automatizat?” a întrebat un utilizator, solicitând feedback de la comunitate. Această interacțiune sugerează o dorință de a explora și de a învăța mai mult despre utilizarea inteligenței artificiale, în ciuda procentului scăzut de adoptare.
Pe măsură ce România se confruntă cu provocările adoptării tehnologiilor de vârf, este clar că a sosit vremea unor acțiuni concrete pentru a educa și încuraja cetățenii să îmbrățișeze inovația. Viitorul digital al României depinde de un efort concertat de a depăși scepticismul și de a promova accesul la inteligența artificială, esențială pentru prosperitate în era digitală.
