Amenințarea reaprinderii cursei nucleare: expirarea tratatului New START ridică semne de întrebare asupra stabilității globale
Decizia Rusiei de a nu prelungi acordul internațional de control al armamentelor nucleare New START marchează un punct de cotitură în eforturile mondiale de a menține echilibrul fragil între superputerile nucleare. În fața acestui fapt, oficialii internaționali exprimă îngrijorare profundă, vorbind despre riscul unor consecințe catastrofale ce pot urma dacă dialogul se va întrerupe complet și cursele înarmărilor vor lua amploare.
Un moment critic pentru stabilitatea mondială
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a fost primul oficial de rang înalt care a surprins reacția comunității internaționale la expirarea acordului New START, semnalând gravitatea situației. Într-o declarație fermă, el a atras atenția că această perioadă reprezintă „un moment grav pentru pacea și securitatea mondiale”. Guterres a făcut apel la Rusia și la Statele Unite, cele două mari puteri nucleare, „să negocieze fără întârziere un nou cadru de control al arsenalelor nucleare”, pentru a evita escaladarea tensiunilor și un posibil nou război rece nu doar pe plan militar, ci și diplomatic.
New START, semnat în 2010 între SUA și Rusia, a fost singurul tratat limitând numărul de multiplele rachete și focoase nucleare ce pot fi deținute de cele două țări. În 2021, acordul urma să fie prelungit cu încă cinci ani, cu condiția negocierii unui nou cadru de controle. Însă, în contextul tensiunilor crescute generate de conflictul din Ucraina și a divergențelor geopolitice, Moscova și Washingtonul au rămas atașate de poziții diferite, fără a reuși să se apropie de un acord.
Contextul geopolitical și riscurile reaprinderii conflictelor
Expirarea New START nu înseamnă, încă, o renunțare completă la armele nucleare, însă este considerată un semn alarmant pentru stabilitatea globală. De-a lungul ultimelor decenii, tratatul a asigurat un cadru de verificare și limitare, contribuind la reducerea riscului unei confruntări nucleare directe. Acum, însă, lipsa unui nou acord sau a prelungirii celui existent riscă să lase arena internațională fără un mecanism clar de control și verificare, accentuând riscul de înarmare necontrolată.
La nivel global, această decizie provoacă temeri că unele state pot decide să-și accelereze propriile programe de dezvoltare nucleară, având motive de îngrijorare legate de securitatea națională în fața instabilității crescute. De asemenea, lipsa unui cadru de negociere între marile puteri fragmentează eforturile internaționale de a reduce potențialul de distrugere masivă și de a preveni o nouă criză nucleară.
Perspective și reacții internaționale
Uniunea Europeană, NATO și alte organisme internaționale și-au reafirmat sprijinul pentru continuarea negocierilor și pentru un control strict al armamentelor. În același timp, liderii de peste ocean și cei de la Kremlin continuă să accentueze diferențele, alimentând un climat de incertitudine.
În ciuda acestor preocupări, există și voci optimiste care consideră că războiul informațional și negocierile se pot relua, mai ales dacă factorii de decizie vor reveni la masa negocierilor, conștienți de pericolul real reprezentat de această situație.
Rămâne de văzut dacă cele două superputeri vor reuși, în ultimul moment, să convenție pe un nou acord, sau dacă lumea va fi nevoită să trăiască cu riscurile și instabilitatea unor arme nucleare necontrolate. În tumultul geopolitic actual, evoluțiile viitoare vor fi cruciale pentru pregnanța păcii globale și pentru eforturile de a preveni inevitabilele consecințe ale unei curse aarmamentelor complet nesupravegheate.
