SUA și Danemarca negociază extinderea prezenței militare în Groenlanda, pe fondul temerilor localnicilor legate de ambițiile fostului președinte american Donald Trump. Discuțiile au loc în contextul unei posibile escaladări a tensiunilor, având în vedere trecutul recent al relațiilor bilaterale și interesul strategic al Statelor Unite în regiunea arctică.
Temeri legate de un fost președinte
Fostul prim-ministru al Groenlandei, Kuupik Kleist, a criticat vehement potențialele planuri, declarând că Donald Trump nu respectă acordurile. Acesta nu este singurul care își exprimă îngrijorarea. Aqqaluk Lynge, un influent politician și publicist groenlandez, a subliniat schimbarea de perspectivă: „I-am fi primit cu brațele deschise pe americani în trecut. Dar nu mai sunt prietenii care erau odată.” Temerile sunt alimentate de istoricul recent, în care Trump a sugerat chiar anexarea Groenlandei. Situația devine astfel complexă, cu implicații potențiale asupra suveranității și securității regiunii.
În martie, generalul american Gregory M. Guillot a menționat că Danemarca și Groenlanda s-au dovedit a fi „parteneri foarte, foarte utili” în contextul discuțiilor referitoare la extinderea prezenței militare americane. Statele Unite iau în considerare construirea a încă trei baze militare, pe lângă cea existentă în nord-vestul Groenlandei, numită Pituffik. În timpul Războiului Rece, americanii operau deja două baze importante în Groenlanda: Narsarsuaq, în sudul țării, și Kangerlussuaq, în sud-vest.
Acordul existent și posibilele consecințe
Acordul-cadru dintre Danemarca și SUA, din 1951, la care Groenlanda a aderat în 2004, asigură acces militar nerestricționat Statelor Unite pe teritoriul insulei. Profesorul Peter Viggo Jakobsen, de la Academia Regală Daneză de Apărare, a explicat că americanii trebuie doar „să informeze și să se consulte cu Danemarca și Groenlanda”. Situația actuală implică negocieri, dar posibilitățile sunt largi.
În ianuarie, în timpul unei crize, Danemarca a trimis soldați în Groenlanda cu ordin să apere insula și să distrugă, dacă este necesar, pistele de aterizare. Tensiunile au fost reduse abia după ce Trump a exclus utilizarea forței militare. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump și secretarul general al NATO, Mark Rutte, au stabilit un cadru pentru un acord privind Groenlanda și zona arctică. Detaliile acestui acord nu au fost însă dezvăluite public.
Independență și interese strategice
Toate partidele din parlamentul din Nuuk aspiră la independența față de Regatul Danemarcei. Pe de altă parte, Donald Trump dorea integrarea Groenlandei într-un scut antirachetă, denumit „Golden Dome”. Insula se află pe traiectoria rachetelor rusești potențiale către SUA și este deja parte a unui sistem de avertizare timpurie. Noile baze ar servi aceluiași scop, consolidând poziția strategică a Statelor Unite. Incertitudinea generată de viitoarele acțiuni ale lui Donald Trump reprezintă un obstacol major în negocieri.
Din perspectiva daneză, oferirea de noi baze militare americanilor nu ar implica dificultăți majore, având în vedere acordul deja existent. Cu toate acestea, în Groenlanda, există temeri că Trump ar putea încerca să preia controlul insulei, renunțând la negocieri.
