Conform Csid.ro: Trei obiceiuri comune, practicate în perioada de mijloc a vieții, ar putea influența semnificativ durata de viață fără apariția demenței. Un studiu recent sugerează că evitarea anumitor factori între 45 și 65 de ani ar putea reduce riscul de a dezvolta tulburări cognitive mai târziu.
Factori legați de riscul de demență
Cercetarea, publicată pe CSID.ro, se concentrează pe identificarea unor comportamente specifice care, dacă sunt prezente în intervalul de vârstă menționat, pot crește probabilitatea de declin cognitiv. Aceste obiceiuri nu sunt neapărat izolate, ci pot acționa sinergic, amplificându-și efectele negative. Identificarea și modificarea lor timpurie ar putea reprezenta o strategie eficientă de prevenție.
Un prim factor de luat în considerare este legat de stilul de viață sedentar. Lipsa activității fizice regulate, mai ales în absența unei diete echilibrate, contribuie la apariția unor afecțiuni cronice precum obezitatea, hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2. Toate acestea sunt cunoscute ca factori de risc majori pentru bolile cardiovasculare, care, la rândul lor, pot afecta sănătatea creierului și crește vulnerabilitatea la demență.
Al doilea aspect important identificat de studiu vizează gestionarea stresului și a sănătății mintale. Stresul cronic, anxietatea și episoadele depresive repetate în timpul vieții de mijloc pot avea un impact negativ asupra structurii și funcționalității creierului. Lipsa unor mecanisme adecvate de coping și a sprijinului social poate exacerba aceste efecte. Sănătatea mintală echilibrată, prin strategii de relaxare, hobby-uri și conexiuni sociale, devine astfel un pilon esențial în menținerea clarității cognitive.
Un al treilea element crucial pare să fie legat de stimulare intelectuală și socială. Persoanele care își mențin creierul activ, prin învățare continuă, rezolvarea de probleme complexe sau participarea la activități sociale variate, tind să aibă o reziliență cognitivă mai mare. Pe de altă parte, un declin în aceste domenii în perioada de mijloc a vieții ar putea semnala o vulnerabilitate crescută la deteriorarea cognitivă pe termen lung.
Importanța prevenirii în perioada de maturitate
Specialiștii subliniază că perioada cuprinsă între 45 și 65 de ani este una critică pentru stabilirea unor obiceiuri care vor influența sănătatea pe termen lung. Acumularea factorilor de risc în această etapă a vieții poate declanșa procese degenerative care devin mai greu de inversat ulterior. Prin urmare, adoptarea unei atitudini proactive față de propria sănătate devine esențială.
Evitarea acestor trei elemente – sedentarismul, stresul necontrolat și lipsa stimulării – poate contribui la crearea unui „capital” cognitiv robust. Acest capital ar putea oferi o protecție suplimentară împotriva declinului, permițând persoanelor să se bucure de o calitate a vieții mai bună, fără povara demenței, pentru mai mulți ani.
Studiul reiterează necesitatea unor controale medicale periodice și a unei conștientizări sporite asupra propriului corp și minte. Modificările stilului de viață, chiar și cele aparent minore, pot avea un impact semnificativ asupra longevității cognitive, oferind o perspectivă pozitivă asupra viitorului.
Un raport din 2023 al Organizației Mondiale a Sănătății estima că aproximativ 55 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu demență, iar acest număr este în creștere.
Sursa: Csid.ro
