Conform Libertatea: Salvator bântuit de ororile din 7 octombrie
Natan Kenig nu are nevoie să închidă ochii pentru a retrăi evenimentele din 7 octombrie 2023. Coloane de mașini calcinate, cadavre pe jos, rachete pe cer… „Am văzut atrocități, cele mai înfiorătoare lucruri din lumea asta”, mărturisește el într-un interviu acordat pentru AFP. La aproape un an de la măcelul comis de Hamas și alte grupări militante palestiniene, acest salvator, unul dintre primii mobilizați în zorii zilei de 7 octombrie 2023, rămâne bântuit de ceea ce a văzut atunci.
O lume înghețată în timp
„Nu-i doresc nimănui experiența de a vedea cadavre arzând în mașini și de a încerca să le salveze. Este inuman”, afirmă acest bărbat în vârstă de 48 de ani care activează de trei decenii ca voluntar la ONG-ul evreiesc ortodox Zaka, specializat în strângerea tuturor rămășițelor posibile, inclusiv a sângelui victimelor morților violente, pentru a fi îngropate întregi, așa cum cere iudaismul. Cunoscuți pentru mobilizarea lor rapidă, cei aproximativ 3.000 de voluntari de la Zaka ajung de regulă primii la locul unui atac armat sau al unui accident. Ei sunt antrenați să ajute supraviețuitorii înainte de a se ocupa de morți.
Așa s-a urcat Natan Kenig la volan în zorii zilei de 7 octombrie 2023 și a gonit spre frontiera cu Fâșia Gaza, alertat de un coleg că se întâmpla ceva acolo. „Am virat pe șosea, apoi eu și Dumnezeu ne-am trezit în fața unei coloane de mașini arse, cu cadavre ale unor oameni împușcați întinse pe asfalt”, povestește salvatorul. „Deodată, intri într-o altă lume, o lume înghețată în timp”, subliniază el.
O cicatrice adâncă
Natan Kenig este unul dintre primii salvatori ajunși lângă locul festivalului de muzică Nova, una dintre cele mai sângeroase scene ale masacrelor comise de Hamas și care au declanșat un răspuns israelian devastator în Fâșia Gaza. Dintre cele 1.221 de persoane ucise de Hamas pe 7 octombrie 2023, 370 erau în principal tineri care se distrau la festivalul Nova.
În acel moment, Natan Kenig s-a dedicat întru totul misiunii sale, inițial ajutând supraviețuitorii, apoi cercetând zona pentru a colecta cadavrele, în condiții deosebit de chinuitoare. Cea mai dificilă sarcină a fost să identifice cu precizie victimele arse de vii în mașinile sau în casele lor – în kibbutz-urile luate cu asalt de Hamas. El își amintește că a trimis la institutul criminalistic o pungă cu „câteva sute de grame” de cenușă adunată dintr-o mașină, împreună cu un inel și o bucată dintr-un telefon carbonizat, fără a ști câte victime muriseră. „O lună și jumătate mai târziu, patru persoane au fost identificate și au avut loc patru înmormântări. Aceasta este misiunea mea în această lume”, dezvăluie salvatorul israelian.
Natan Kenig spune că pentru el „ziua de 7 octombrie a durat patru luni”, adică până în februarie 2024, când și-a terminat munca legată de ororile petrecute în sudul Israelului, lângă granița cu Gaza. Această cufundare în groază a găsit în cele din urmă o crăpătură în armura sa și a lăsat „o cicatrice adâncă”, după cum recunoaște el. Acum Natan urmează ședințe de terapie psihologică, în speranța că își va reduce dimensiunile cicatricii.
„Nu este ușor, dar vreau să trăiesc”
Contrastul dintre chipul său acum sumbru și expresia sa radiantă din fotografiile vechi postate pe rețelele de socializare este izbitor. Înainte de 7 octombrie, Natan lucra ca bucătar la evenimente private și era specializat în carne afumată. „Am adus bucurie oamenilor prin mâncare” și „am pus inimă în fiecare farfurie”, spune el. Dar după ce a văzut atâtea cadavre arse, „nu mai funcționează”. Viața sa personală și cea socială au avut, de asemenea, de suferit. „Uneori îmi amintesc de anumite situații, lucruri pe care le-am văzut pe teren. Nu este ușor; stai cu oamenii la o masă, mănânci și pe neașteptate trebuie să pleci”, oftează el.
În ciuda a tot, Natan refuză să-și plângă de milă: „Sunt în viață, slavă Domnului. Sunt în viață și vreau să trăiesc, voi continua să trăiesc, indiferent de ce spun cei care vor să ne distrugă”. Salvatorul își scoate apoi telefonul și derulează prin sute de fotografii și videoclipuri făcute în acele zile oribile. „Este important pentru mine să fiu martor”, explică acest tată a patru copii. „Pentru următoarea generație, ca să se asigure că acest lucru nu se va mai întâmpla niciodată”, conchide Natan Kenig.
Sursa: Libertatea
