Duma de Stat a adoptat marţi, în a doua şi a treia lectură, o legea Rusia care interzice aplicarea hotărârilor emise de instanţe străine, în special a mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Această măsură urmăreşte să blocheze orice executare a deciziilor CPI pe teritoriul rus, consolidând protecţia juridică a oficialilor de la Kremlin.
Contextul juridic internaţional
Rusia a semnat Statutul de la Roma în 2000, dar nu l‑a ratificat niciodată. În 2016 a retras semnătura, invocând „ocuparea permanentă” a Crimeei de către Moscova. După emiterea, în martie 2023, a mandatului de arestare pentru presupuse crime de război, Kremlinul a contestat jurisdicţia CPI.
Mandatul de arestare al Curţii Penale Internaţionale
Mandatul vizează acuzaţiile de deportare forțată şi transfer ilegal de copii ucraineni în zonele ocupate de Rusia. Deşi CPI a cerut arestarea lui Putin, liderul rus a continuat călătoriile în state semnatare ale statutului, inclusiv Mongolia, fără a fi reţinut.
Detalii privind legea aprobată de Duma
Legea modifică articolul 6 din Legea Federală Constituţională privind sistemul judiciar al Federaţiei Ruse. Principalele prevederi sunt:
- Interzicerea aplicării hotărârilor penale străine nerecunoscute de Rusia;
- Aplicarea numai a celor susţinute de rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU;
- Penalizarea oficialilor care încearcă să execute astfel de hotărâri pe teritoriul rus.
Reacţia justiţiei ruse
În absenţă, justiţia din Federaţia Rusă a condamnat între 3,5 şi 15 ani de închisoare nouă procurori şi judecători ai CPI, inclusiv procurorul‑șef Karim Khan. Autorităţile ruse acuză CPI de încălcarea imunităţii internaţionale a reprezentanţilor statelor.
Impactul asupra relaţiilor internaţionale
Prin legea Rusia, Moscova consolidează poziţia de a nu coopera cu CPI. Staturile semnatare ale statutului de la Roma ar putea răspunde cu sancţiuni suplimentare sau cu restricţii diplomatice. În acelaşi timp, legea creează un precedent pentru alte ţări care doresc să respingă autoritatea curţii penale.
Concluzie
Legea Rusia care blochează mandatul de arestare al CPI reprezintă o escaladare a tensiunilor juridice dintre Kremlin şi instituţiile internaţionale. Evoluţia cazului va necesita monitorizare continuă, având în vedere posibilele repercusiuni asupra cooperării juridice și a politicilor externe ale Rusiei.
