.Salariul minim pe economie și noul plafon al impozitului microîntreprinderilor au stârnit discuții aprinse în România, după decizia coaliției de guvernare de a majora salariul minim cu 275 lei în iulie 2026 și de a reduce pragul pentru impozitul microîntreprinderilor la 100 000 EUR.
Decizia guvernamentală privind salariul minim
Guvernul a stabilit creșterea salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Măsura reprezintă o majorare de 275 lei, cu scopul de a susține puterea de cumpărare a angajaților. Decizia a fost adoptată de coaliția de guvernare în urma consultărilor cu sindicatele și patronatele.
Reacția federației patronale IMM România
Florin Jianu, președintele federației patronale IMM România, a criticat alegerea făcută de coaliția de guvernare. „Guvernul a reușit, încă o dată, să nemulțumească pe toată lumea prin această decizie”, a declarat Jianu la o conferință. El a subliniat că deciziile economice ar trebui luate în funcție de realitatea de pe piață, nu în exclusivitate în cadrul politicii de coaliție.
Contextul economic al deciziei privind salariul minim
În primele zece luni ale anului 2025, România a înregistrat 136.000 de firme închise, cu un număr mai mare de închideri decât de deschideri. Jianu a susținut că menținerea salariului minim la nivelul actual ar fi fost mai benefică pentru stabilitatea IMM‑urilor. El a avertizat că creșterea salariului minim ar putea genera costuri suplimentare pentru antreprenori, fără a se traduce în venituri nete semnificative pentru angajați, din cauza taxării ridicate a muncii.
Scăderea pragului pentru impozitul microîntreprinderilor
Începând cu 1 ianuarie 2026, plafonul cifrei de afaceri pentru regimul de impozitare a microîntreprinderilor scade de la 250.000 EUR la 100.000 EUR. În regim micro, impozitul este de 3 % pe venit, în loc de 16 % pe profit. Jianu consideră că această reducere a pragului nu a fost negociată corespunzător cu Comisia Europeană.
Impactul asupra microîntreprinderilor
Jianu a explicat că trecerea firmelor de la regimul micro la impozitul pe profit ar putea stimula evaziunea fiscală. „Un prag scăzut încurajează economia la negru”, a afirmat el. El a propus un prag de 500.000 EUR, considerând că ar oferi predictibilitate și ar susține dezvoltarea IMM‑urilor.
Principalele consecințe identificate:
– costuri mai mari pentru microîntreprinderi care trec la impozit pe profit;
– riscul creșterii economiei informale;
– presiune suplimentară asupra firmelor mici în contextul unui salariu minim în creștere.
Concluzie
Deciziile privind salariul minim și pragul de impozitare a microîntreprinderilor influențează direct mediul de afaceri românesc. Este esențial ca factorii de decizie să echilibreze necesitățile lucrătorilor cu sustenabilitatea IMM‑urilor, pentru a evita suprasolicitarea sectorului și pentru a menține o economie sănătoasă. Cititorii sunt încurajați să urmărească evoluțiile legislative și să solicite informații suplimentare pentru a înțelege pe deplin impactul asupra afacerilor lor.
