Supraveghere AI și cenzură digitală în China reprezintă un sistem integrat de monitorizare și control social, consolidat prin tehnologii de inteligență artificială. Raportul recent al Australian Strategic Policy Institute (ASPI) arată cum algoritmi avansați susțin camere inteligente, analiză comportamentală și decizii judiciare. Într-o populație de 1,4 miliarde, supraveghere AI devine infrastructura invizibilă ce optimizează interceptarea disidenței.
Expansiunea rețelei de camere
China a instalat aproximativ 600 de milioane de camere de supraveghere, o densitate fără precedent. Acestea nu mai sunt simple dispozitive de observare; algoritmi de recunoaștere facială și localizare adaugă funcții de urmărire în timp real. Testele în districtul Shanghai includ drone capabile să detecteze aglomerări și să genereze alerte automate.
Inteligenta artificială în sistemul judiciar
Curtea Supremă a cerut dezvoltarea, până în 2025, a platformelor AI care să asiste judecătorii în analiza probelor și recomandarea arestării. În Shanghai, sistemul AI poate sugera dacă un suspect trebuie reținut sau doar monitorizat, consolidând astfel funcția de control juridic prin tehnologie de supraveghere.
Control psihologic în închisori
Camerele dotate cu recunoaștere a emoțiilor monitorizează expresiile deținuților, identificând semnale de agitație sau revoltă. În centrele de reabilitare pentru consumatori de droguri, terapiile asistate de AI prin headseturi VR încearcă să modeleze comportamentul, extinzând impactul supraveghere AI asupra sănătății mentale.
Cenzură digitală operată de companiile tech
Marile firme chineze – ByteDance, Tencent și Baidu – furnizează instrumente de filtrare a conținutului și atribuire de scoruri de risc utilizatorilor.
– ByteDance blochează materiale sensibile pe platforma Douyin.
– Tencent aplică algoritmi de scoring pentru a penaliza comportamente considerate „problematic”.
– Baidu comercializează sisteme de moderare automată și colaborează cu autoritățile în investigații cibernetice.
Aceste instrumente de cenzură digitală ajustează vizibilitatea postărilor și modelează tendințele online, consolidând controlul social prin inteligență artificială.
Supraveghere AI a minorităților etnice
Modelele lingvistice dezvoltate pentru limbile uigură, tibetană, mongolă și coreeană sunt prezentate ca soluții de înțelegere a comunicării locale. Analizele ASPI sugerează că aceste tehnologii pot servi monitorizării politice a comunităților vulnerabile, extinzând raza de acțiune a supraveghere AI în zone sensibile.
Exportul tehnologiei de control
China furnizează soluții de supraveghere AI și echipamente de recunoaștere facială unor state autoritare, cum ar fi Iran și Arabia Saudită. Modelele open‑weight, gratuite și ușor de integrat, pot fi adoptate de alte guverne, creând dependență de infrastructura chineză de control.
Riscuri globale și recomandări de monitorizare
Adoptarea rapidă a soluțiilor digitale la nivel internațional poate facilita răspândirea sistemelor inspirate de modelul chinez. Autoritățile și societatea civilă sunt îndemnate să urmărească evoluțiile tehnologiei de supraveghere AI pentru a evalua impactul asupra drepturilor fundamentale.
Importanța informării continue
Evoluția supraveghere AI și a cenzurii digitale în China subliniază necesitatea unei monitorizări atente a dezvoltărilor tehnologice, pentru a înțelege implicațiile asupra societății și a politicilor publice.
