România a atins în 2025 un nivel de conectivitate digitală mult peste media europeană, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, care arată că 89,1 % din gospodării au acces la internet. Creșterea rapidă a accesului la internet transformă mediul online în un element esențial al vieții cotidiene, de la educație și servicii medicale la relații personale și locuri de muncă.
Conectivitatea urbană și rurală: un contrast moderat
În mediul urban, rata de penetrare a internetului în gospodării a atins 92,6 %, aproape de saturație. În zonele rurale, accesul s‑a îmbunătățit semnificativ, ajungând la 84,8 % dintre gospodării, dar încă există un cămin din șase fără conexiune. Acest decalaj impactează direct:
– accesul la învățământ online;
– utilizarea serviciilor digitale de sănătate;
– posibilitatea de a lucra de la distanță.
Regiuni cu conectivitate ridicată și zone sub pragul de 90 %
Cele mai bine conectate sunt regiunile București‑Ilfov, Banat și Centru, unde peste 90 % din familii au internet. În contrast, în Moldova, Muntenia și Oltenia procentul rămâne sub acest nivel, reflectând diferențe economice și sociale persistente.
Familiile unipersonale: creștere și vulnerabilitate digitală
Un alt aspect evidențiat de raportul INS este creșterea conectivității în gospodăriile formate dintr-o singură persoană, cu +1,8 puncte procentuale față de anul precedent. Pentru persoanele singure, internetul devine principalul canal de socializare, informare și acces la servicii esențiale, în timp ce în familiile cu trei sau mai multe membri rata de conectare atinge 99,1 %.
Diferențele dintre generații în utilizarea internetului
Tinerii între 16 și 34 de ani sunt aproape toți conectați, cu 99 % utilizând internetul în mod regulat. În grupul 35‑54 de ani, procentul scade ușor la 97,9 %, iar în segmentul 55‑74 de ani rămâne la 88 %. Lipsa necesității percepute și absența sprijinului instituțional limitează adoptarea digitală în rândul seniorilor, creând o vulnerabilitate în fața digitalizării serviciilor publice.
Conectivitatea nu garantează competență digitală
Deși România se situează peste media UE, cu 94 % dintre cetățeni având acces la internet în ultimele 12 luni, nivelul de alfabetizare digitală rămâne insuficient. Utilizarea internetului pentru plăți electronice, depunerea declarațiilor fiscale sau protecția împotriva fraudelor online necesită abilități specifice ce nu sunt pe deplin dezvoltate la nivel național.
Importanța monitorizării continue a evoluției digitale
Accesul larg la internet transformă conectivitatea într-un element de bază al participării sociale. Evoluțiile în infrastructură, incluziunea digitală a grupurilor vulnerabile și dezvoltarea competențelor digitale trebuie urmărite constant pentru a asigura o societate echitabilă în era digitală.
