Justiția românească se confruntă, începând cu 2023, cu o serie de dificultăţi care au reîncărcat agenda publică. Dosarele de mare corupție rămân în întârziere, iar instanţele sunt acuzate de gestionare ineficientă. În acelaşi timp, suspiciunile privind blocarea anchetelor DNA au crescut în ultimul an.
Contextul actual al justiției în România
Sistemul judiciar românesc a înregistrat, în 2023‑2024, un număr record de procese amânate. Raportul Consiliului Superior al Magistraturii a arătat că 27 % din dosarele penale au depășit termenul legal de judecată. Acest fenomen se înscrie în tendinţa de „prescriere prin inertie” care afectează și corupție în România.
Proceduri și practici care încetinesc investigarea corupţiei
Mărturiile colectate de jurnaliști de investigație indică trei mecanisme principale:
– Schimbarea discreţionară a completurilor de judecată, încălcând principiul repartizării aleatorii.
– Marginalizarea magistraţilor care refuză presiuni, prin anchete ale Inspecției Judiciare.
– Reanalizarea şi ştergerea condamnărilor definitive, în special în dosarele de corupție în România.
Aceste practici au fost menţionate în declaraţia unui judecător la bilanţul Parchetului General din aprilie 2024, care a catalogat situaţia ca fiind „mai apropiată de un paradis al infractorilor”.
Mărturii din interiorul sistemului judiciar
Un magistrat intervievat a subliniat că „orice ai face, scapi”, reflectând sentimentul de impunitate. În acelaşi interviu, el a descris un pact între grupuri politice şi magistraţi, în care legi noi au consolidat puterea unui grup restrâns de judecători, iar aceştia au oferit favoruri procesuale.
Presiuni asupra magistraţilor independenţi
– Magistraţii care nu se supun directivei politice sunt supuşi la monitorizare intensă.
– În 2023, Inspecţia Judiciară a deschis 12 anchete controversate împotriva judecătorilor critici.
– Unele dintre aceste anchete au dus la suspendarea temporară a magistrilor, fără dovezi clare.
Reacţia instituţiilor și a societății civile
DNA a anunţat, în luna iulie 2024, iniţierea a patru noi investigaţii privind interferenţa politică în procese penale. De asemenea, Comisia Europeană a avertizat în raportul său din octombrie 2024 că „statul de drept român este sub presiune, iar independenţa justiţiei româneşti necesită reforme urgente”.
Organizaţiile non‑guvernamentale au lansat campanii de monitorizare a dosarelor, utilizând platforme online pentru a publica termenele de judecată neîndeplinite. Aceste iniţiative urmăresc să crească transparenţa justiţiei româneşti și să reducă riscul de corupție în România.
În concluzie, evoluţiile din 2023‑2024 arată că justiția românească se află într-un punct critic, iar lipsa unui răspuns coordonat amenință statul de drept. Informarea continuă și supravegherea publică rămân esenţiale pentru a contracara tendinţele de corupție în România și pentru a restabili încrederea în sistemul judiciar.
