Conform Cursdeguvernare.ro: Academia Română propune o schimbare majoră în modul de evaluare a cercetătorilor, proiectelor și instituțiilor din țară. Potrivit propunerii, ponderea articolelor științifice publicate în evaluarea activității de cercetare ar urma să fie redusă semnificativ. Motivația din spatele acestei decizii vizează combaterea fenomenului revistelor prădătoare și a „fabricilor de articole”, unde materialele sunt publicate pe bani, indiferent de calitatea și valoarea lor științifică.
Academia Română atrage atenția asupra practicilor incorecte din mediul academic internațional, unde anumite reviste profită de dorința cercetătorilor de a publica, fără a le oferi un proces de peer-review riguros. Această situație duce la proliferarea unor articole de slabă calitate, care nu aduc plusvaloare domeniului, dar care sunt cotate la fel ca cele publicate în jurnale prestigioase.
Reviste prădătoare și fabrici de articole
Modul de operare al aşa-numitelor reviste prădătoare a devenit o preocupare serioasă la nivel global. Aceste publicații percep taxe substanțiale de la autori pentru publicarea articolelor, adesea fără a le supune unui proces de evaluare științifică adecvat. Mai mult, au apărut și „fabrici de articole”, entități care produc texte științifice în mod industrial, exploatând aceste reviste pentru a genera venituri.
Această practică denaturează sistemul de evaluare bazat pe publicații, punând în dezavantaj cercetătorii onești, care își dedică timpul și resursele pentru a produce lucrări de înaltă calitate. Reducerea ponderii articolelor în evaluare ar putea încuraja o abordare mai holistică, care să ia în considerare și alte aspecte ale activității de cercetare, precum originalitatea ideilor, impactul social al rezultatelor sau contribuțiile la formarea noilor generații de cercetători.
O reevaluare a criteriilor de performanță
Propunerea Academiei Române ridică întrebări importante despre modul în care măsurăm succesul în cercetare. Timp de decenii, numărul de articole publicate în reviste recunoscute a fost principalul indicator al performanței științifice. Această metrică, însă, a devenit vulnerabilă la manipulare și la exploatare comercială.
Academia sugerează o diversificare a criteriilor de evaluare, astfel încât să fie luate în considerare nu doar publicațiile, ci și brevetele, contribuțiile la dezvoltarea tehnologică, implicarea în proiecte de cercetare de anvergură, precum și activitatea de diseminare a cunoașterii către publicul larg. De asemenea, ar putea fi implementate mecanisme mai stricte pentru verificarea calității articolelor publicate, inclusiv prin consultarea unor experți independenți.
Impactul asupra cercetării românești
Adoptarea unei astfel de măsuri ar putea avea un impact semnificativ asupra cercetării din România. Prin diminuarea importanței numărului de articole, se încurajează o cercetare de profunzime, axată pe calitate și pe impact real, mai degrabă decât pe volum. Acest lucru ar putea stimula inovația și ar crește prestigiul științei românești pe plan internațional.
Este esențial ca sistemul de evaluare să reflecte cu acuratețe efortul și meritele reale ale cercetătorilor. Reducerea ponderii articolelor publicate în reviste care operează pe criterii financiare discutabile reprezintă un pas necesar în direcția corectării unor dezechilibre și în consolidarea unui mediu academic bazat pe excelență și integritate. Propunerea Academiei Române urmează să fie dezbătută în cadrul instituțiilor academice și, ulterior, în forurile legislative competente.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
