Turismul românesc, în plină criză de promovare și subdimensionat față de vecini
Deși bugetul alocat pentru promovarea turismului românesc în 2026 a fost dublat față de anul precedent, suma de aproximativ 4,5 milioane de euro rămâne departe de ceea ce investesc țările din regiune pentru aceeași destinație. În timp ce Bulgaria, Ungaria sau Croația întrec strategia națională cu sume considerabil mai mari, România încă luptă cu un buget insuficient pentru a-și valorifica tot potențialul turistic.
Pentru comparație, Bulgaria a alocat în 2026 peste 10 milioane de euro pentru promovare, iar vecinii noștri din Ungaria și Croația au investit, respectiv, 35 și 52 de milioane de euro în același scop. În condițiile în care deficitul de cont curent legat de turism atinge, potrivit specialiștilor, 4,3 miliarde de euro, această diferență de investiții devine și mai clară. Românii cheltuiesc aproape dublu în străinătate față de cât investesc străinii în România, ceea ce evidențiază că lipsa unei strategii de promovare eficiente costă țara medii și întreg sectorul turistic.
Inițiativa AER: Advocacy pentru ecoturism și recunoaștere europeană
În acest context, Asociația de Ecoturism din România (AER) a lansat recent un demers solid de advocacy la nivel european, având ca scop principal recunoașterea conceptului de destinație de ecoturism și atragerea de fonduri europene pentru promovarea acesteia. Andrei Blumer, președintele AER, explică clar potențialul: „România are natura necesară să devină una dintre marile destinații de ecoturism din Europa. Avem păduri virgine, floră și faună tot mai rare la nivel european, tradiții vii și comunități rurale autentice. Ce ne lipsește este recunoașterea strategică în promovare și un cadru de finanțare intern și extern.”
Ecoturismul, considerat de specialiști și organizații europene ca forma de turism cu cel mai mare potențial durabil, poate deveni un pilon de dezvoltare economică pentru comunitățile locale. Alianța Europeană pentru Destinații de Ecoturism, fondată în octombrie 2025, reunește deja peste 300 de afaceri și șapte destinații din Europa Centrală și de Est, printre care și România. Scopul principal este recunoașterea oficială a ecodestinațiilor ca fiind esențiale pentru dezvoltarea sustenabilă a continentului, precum și accessul la fonduri dedicate pentru astfel de destinații.
Subdezvoltarea bugetară și impactul economic al sectorului turistic
În aceste condiții, eșecul de a investi corespunzător în promovare, în condițiile în care infrastructura turistică a României include obiective valoroase, nu permite sectorului să compenseze diferențele și să crească reprezentativitatea pe piețele internaționale. „Fără o strategie clară, banii de acum riscă fie să fie cheltuiți greșit, fie să nu fie cheltuiți deloc”, afirmă Blumer. El sugerează că o astfel de strategie trebuie să încurajeze și implicarea asociațiilor profesionale, pe baza datelor și experienței lor din nișe diverse, similar mecanismelor de finanțare din domeniul cultural.
Situatia actuală duce la un deficit major în turism, românii cheltuind aproape dublu în vacanțe în străinătate față de sumele cheltuite de turiștii străini în România. Pe anul 2025, deficitul de cont curent în turism a fost estimat la 4,3 miliarde de euro, iar pentru 2026, suma total alocată pentru promovare abia acoperă o fracțiune infimă din această pierdere, evidențiind cât de vitală este o schimbare strategică pentru sector.
În plus, alte țări din regiune investesc de câteva ori mai mult în campanii de promovare, diferențele de abordare fiind dramatice. Strategiile lor includ obiective clare, măsurabile, de promovare pe piețele externe, campanii pentru rebranding și promovare a destinațiilor mai puțin cunoscute, precum și promovarea turismului de nișă precum ecoturismul sau turismul cultural. România, deși deține un patrimoniu natural și cultural de excepție, pare blocată în abordări insuficiente, ceea ce limitează oportunitățile de revenire economică a sectorului curent.
În final, perspectivele viitoare depind de succesul acestor demersuri de advocacy și de o redistribuire bugetară care să sprijine nu doar promovarea generalistă, ci și dezvoltarea specificului turistic sustenabil și de nișă. Ecoturismul, ca prioritate de vârf, poate juca un rol esențial în modernizarea și consolidarea poziției României pe harta turismului european și mondiale, dacă va fi sprijinit cu resurse și strategii clare de către autorități.
Sursa: Economistul.ro
