Avocatul unei femei condamnate în primă instanță într-un dosar DNA susține că judecătorul a folosit inteligența artificială pentru a redacta hotărârea. Curtea de Apel București a cerut Tribunalului București să clarifice dacă a fost utilizat un program de inteligență artificială în redactarea documentului.
Dosar privind tranzacții imobiliare, judecat la București
Tribunalul București a finalizat în primă instanță un dosar în care DNA a trimis în judecată cinci persoane, inclusiv un funcționar public și un polițist. În acest caz, condamnările variază între doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare și cinci ani de închisoare cu executare.
Potrivit rechizitoriului, în perioada 2018-2019, trei dintre inculpați sunt acuzați că ar fi constituit un grup infracțional care viza identificarea locuințelor nerevendicate sau aflate în proprietatea Primăriei București. Aceștia ar fi folosit acte false pentru a realiza diverse tranzacții. Schema infracțională ar implica și un funcționar de la Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 1.
După identificarea proprietăților, conform DNA, grupul ar fi falsificat diverse documente, inclusiv contracte de închiriere și vânzare-cumpărare. Unul dintre acuzați a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, iar polițistul a primit patru ani de închisoare cu executare. Funcționarul public a fost condamnat la doi ani și opt luni cu suspendare, în timp ce o altă inculpată a primit trei ani de închisoare cu suspendare. Un alt acuzat a scăpat de pedeapsă prin prescrierea faptelor.
Argumente pro și contra utilizării inteligenței artificiale
Avocatul Alexandru Morărescu, care reprezintă una dintre inculpate, a menționat la Curtea de Apel București, unde se judecă apelul, că a observat o prelucrare a declarațiilor prin intermediul unui program de inteligență artificială. Acesta a remarcat modificări ale unor cuvinte cheie din declarații, care au fost apoi reflectate în redactarea hotărârii.
Avocatul a oferit exemple concrete, menționând că anumite cuvinte au fost modificate în procesul de redactare. Procurorul de ședință a replicat, sugerând că aceste modificări ar putea fi rezultatul unor autocorectări similare celor existente pe telefoane. Acesta a adăugat că astfel de situații pot apărea în redactarea diferitelor acte.
Morărescu a subliniat că astfel de programe de inteligență artificială pot ajusta cuvintele pentru a evita chestiuni morale, dar în absența unei astfel de formulări în declarații sau în rechizitoriu, utilizarea lor în hotărâre este suspectă. Curtea de Apel București a admis solicitarea avocatului, dispunând emiterea unei adrese către Tribunalul București pentru a clarifica dacă a fost utilizat un program de inteligență artificială.
Concluziile consiliului superior al magistraturii
Avocatul Morărescu a precizat că, dacă acuzațiile se confirmă, hotărârea va fi anulată și procesul va fi rejudecat. El a menționat că scopul utilizării acestor instrumente este de a ușura munca judecătorilor, dar problema este cât din munca unui judecător este preluată de astfel de instrumente.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost solicitat să comunice dacă există programe de inteligență artificială folosite de judecători la motivarea hotărârilor și dacă există recomandări ale CSM referitoare la utilizarea instrumentelor de inteligență artificială de către judecători.
